Stiri

Am ajuns la Ziua Universală a Iei cu o emoție pe care nu o pot așeza ușor în cuvinte. Nu am purtat doar un costum popular. Am purtat, pentru câteva ore, sufletul unei femei românce pe care nu am cunoscut-o, dar care, cu peste o sută de ani în urmă, și-a plecat ochii peste pânză și a cusut, fir cu fir, o parte din lumea ei.
Costumul meu vine din zona Târnavelor, din Cetatea de Baltă. O ie veche de peste un secol, salvată din uitare și restaurată cu grijă de Anca Maria, una dintre acele femei rare care au harul de a repara nu doar pânza, ci și memoria. În mâinile ei, aceste cămăși sacre, trecute prin timp, prin tăceri, prin cine știe câte îndurări, primesc din nou lumină.
De câte ori îmbrac această ie, simt că nu mă îmbrac doar pe mine, ci readuc la viață sufletul femeilor harnice care au cusut, au spălat, au frământat pâine, au crescut copii, au așteptat bărbați întorși de la câmp, de la război sau de pe drumuri grele. Femei care nu au scris cărți, dar au scris istorie cu acul. Nu și-au semnat numele pe hârtie, dar l-au lăsat în pânză, în altiță, în fir, în răbdare.
Ia nu este un obiect. Nu este o piesă de port pe care o scoți dintr-un dulap pentru o fotografie. Ia este memorie purtată pe trup. Este istorie în pânză. Este o formă de conștiință. Este rugăciunea tăcută a femeii românce, cusută nu cu grabă, ci cu credință, cu dor, cu rânduială și cu o frumusețe care vine din miezul neamului.
Poate de aceea, atunci când o porți departe de țară, în Canada, într-un loc plin de verde și lumină, ia nu mai este doar veșmânt. Devine mărturie. Devine legătură vie. Devine felul tăcut prin care România se ridică din nou în tine și spune: sunt aici, nu m-am pierdut, am venit cu tine.
La Westfield Heritage Village, în ziua dedicată iei, această emoție a prins chip. În jurul meu erau femei, copii, costume populare, brâie, catrințe, flori, zâmbete, cântec și dor. Pentru câteva ore, tradiția nu a mai fost o vorbă frumoasă, ci o prezență vie. Am trăit frumusețea ei nu ca pe o amintire îndepărtată, ci ca pe o trăire împărtășită.
Evenimentul, organizat cu sprijinul Consulatului General al României la Toronto și al Asociației ARTA / Arts4People Movement, a adunat comunitatea românească într-un spațiu în care portul, cuvântul, muzica și bucatele de acasă au vorbit împreună despre ceea ce suntem.
Doamna Oana-Raluca Gherghe, Consul General al României la Toronto, a rostit un cuvânt cald despre păstrarea identității românești în diaspora, despre continuitate și despre legătura vie dintre România și românii care trăiesc departe de țară.

„Arta” olăritului datează de câteva mii de ani, chiar din epoca neoliticului, demonstrată de descoperirile arheologice din diverse zone ale planetei. La noi, descoperirile arheologice reprezintă diferite „Culturi” cum ar fi Cucuteni sau Gumelnița. Asta demonstrează că olăritul a fost una dintre cele mai importante preocupări ale omului. Cu timpul atât tehnica cât și decorul obiectelor ceramice au evoluat.
În urma săpăturilor arheologice pe teritoriul României au fost descoperite vase de 4000 -5000 de ani. Dacă la început erau simple treptat au apărut pe ele zgârieturi, linii etc. La noi, olăritul a devenit o tradiție și în zilele noastre sunt organizate anual, în diferite zone ale țării, festivaluri și târguri de ceramică tradițională dar și contemporană.
Aș enumera câteva din aceste târguri:
Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez” de la Horezu, județul Vâlcea;
Târgul Olarilor din Arcso (Corund) din județul Harghita;
Târgul Național de Ceramică Tradițională „Cucuteni-5000” de la Iași;
Târgul Internațional de Ceramică Contemporană „Caolin” din Cluj-Napoca;
Târgul Olarilor de la Sibiu, etc
Târgul Ceramicii Populare Românești „Cocoșul de Hurez” de la Horezu, județul Vâlcea, se ține în fiecare an în prima duminică a lunii iunie la Stejari, un parc cu câțiva stejari seculari. De fapt târgul începe de vineri și ține până duminică seara. Anul acesta târgul „Cocoșul de Hurez” a avut loc între 5-7 iunie și ca de obicei a fost organizat de Primăria Orașului Horezu și Consiliul Județean Vâlcea.

Iași, 18 iunie 2026 – În 2016, industria genera 21% din Produsul Intern Brut al României. Astăzi contribuția sa a ajuns la 15,8%, producția industrială s-a contractat cu 2% în primul trimestru din 2026, sectorul manufacturier se află în declin de 19 luni consecutive, iar economia României a înregistrat o scădere de 1,2%. Cu aceste date și-a început prezentarea Liviu Sav, moderatorul conferinței „Secretele Antreprenorului de Succes – Iași 2026”, organizată de IMM CLUB.
Pornind de la această realitate, Liviu Sav a lansat întrebarea care a ghidat întreaga zi de dezbateri: care este diferența dintre un producător anonim și un brand recunoscut? Într-o economie în care avantajul competitiv nu mai este dat doar de capacitatea de producție, tema ediției – „Producție: de la producător anonim la brand cunoscut” – și-a propus să identifice soluțiile prin care companiile românești pot crea mai multă valoare prin brand, tehnologie, inovație și dezvoltarea oamenilor.
Alina Donici, cofondatoare Artesana, a deschis seria intervențiilor cu povestea transformării unei afaceri locale într-un brand recunoscut internațional. Mesajul ei către antreprenorii români a fost direct: „Noi, românii, nu avem cu nimic mai puțin decât ceilalți". Succesul, spune ea, vine din consecvență, valori și refuzul compromisurilor — chiar și atunci când par soluția cea mai ușoară.
Valentin Bolboacă (Klain) a mutat discuția pe terenul poziționării. Un produs bun nu mai este suficient. Câștigă cine ocupă primul un loc clar în mintea clientului: „Nu mai contează atât de mult să fii cel mai bun, ci contează să fii primul în mintea utilizatorului final".

O vară de lectură, creativitate și descoperire în toate cele 30 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane București
Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), dă startul unei noi ediții a programului BIBLIOVACANȚA, unul dintre cele mai îndrăgite proiecte dedicate copiilor și adolescenților din Capitală, care transformă vacanța de vară într-o experiență educativă, creativă și recreativă, desfășurată în toate cele 30 de filiale ale rețelei BMB.
În perioada 20 iunie - 31 august 2026, bibliotecile din toate sectoarele Bucureștiului își deschid porțile pentru mii de copii și tineri, oferindu-le acces liber și gratuit la o gamă variată de activități menite să stimuleze imaginația, curiozitatea, creativitatea și dorința de cunoaștere.
Ediția din acest an propune un program divers și atractiv, adaptat diferitelor categorii de vârstă și intereselor copiilor și adolescenților:
Ateliere de lectură și povești;
Ateliere de scriere creativă;
Ateliere creative și de creație artistică;
Activități recreative în biblioteci și în aer liber;
Tururi ghidate și activități culturale;
Cursuri de limbi străine;
Activități digitale și de inițiere IT;
Educație media și ateliere de film;
Teatru de păpuși și activități de dezvoltare personală;
Ateliere de știință și tehnologie;
Cluburi de lectură, șah, LEGO și activități educative tematice;
Spectacole susținute de Teatrul de Păpuși „Licurici” al Bibliotecii Metropolitane București.
„BIBLIOVACANȚA a devenit, de la an la an, mai mult decât un program de vară, este o invitație adresată copiilor și adolescenților de a descoperi biblioteca drept un spațiu al imaginației, al creativității și al prieteniei. Ne bucurăm că, prin cele 30 de filiale ale Bibliotecii Metropolitane București, putem oferi activități diverse și accesibile tuturor, transformând fiecare bibliotecă într-un loc viu, deschis comunității, în care lectura, educația și jocul se întâlnesc în mod firesc. Invităm familiile bucureștene să ne fie alături și în această vară și să descopere bogăția programelor pregătite de colegii noștri din fiecare filială”, a declarat managerul Bibliotecii Metropolitane București, Ramona Mezei.