Ziua Internațională a Poeziei este marcată anual pe 21 martie, oferind o oportunitate specială de a celebra frumusețea cuvintelor, puterea lor de a inspira și capacitatea de a exprima cele mai profunde trăiri umane. Instituită de UNESCO în 1999, această zi are scopul de a promova lectura, scrierea, publicarea și aprecierea poeziei în întreaga lume.
Poezia este o artă universală, un limbaj comun al sufletului, care transcend barierelor lingvistice și culturale. De-a lungul timpului, poeții au jucat un rol esențial în modelarea sensibilității colective, reușind să surprindă frumusețea naturii, complexitatea iubirii, profunzimea gândirii filosofice sau suferințele omenești.
Ziua Internațională a Poeziei oferă prilejul ideal pentru ca poeții, cititorii și iubitorii de literatură să se reunească și să celebreze diversitatea culturală și bogăția expresiilor poetice. În această zi, se organizează evenimente literare, recitaluri de poezie, ateliere de creație, iar instituțiile culturale încurajează descoperirea și promovarea poeților consacrați sau emergenți.
Importanța poeziei nu se rezumă doar la frumusețea estetică a versurilor, ci și la impactul său profund asupra societății.
Prin poezie, oamenii pot transmite mesaje puternice despre dreptate, libertate, speranță și iubire. Ea poate fi o formă de rezistență, de refugiu sau de celebrare a vieții. De aceea, poezia merita să fie prețuită și cultivată, nu doar de Ziua Internațională a Poeziei, ci în fiecare zi.
Astfel, pe 21 martie, să ne oprim o clipă din ritmul alert al vieții pentru a savura un poem, pentru a recita un vers sau chiar pentru a scrie câteva rânduri ce ne reflectă emoțiile. Sărbătorind poezia, celebrăm, de fapt, esența umanității și frumusețea sensibilității noastre interioare.
Dragi poeți, voi sunteți făuritorii viselor așternute pe hârtie, cei care dați glas emoțiilor și colorați lumea prin cuvinte.
De Ziua Internațională a Poeziei, vă mulțumim pentru sensibilitatea, inspirația și frumusețea pe care o aduceți în viețile noastre. Continuați să scrieți, să inspirați și să luminați suflete prin versurile voastre!
Cu respect și apreciere,
Echipa Radio ProDiaspora.

Un proiect inedit al Departamentului de Științe Politice și Științele Comunicării al Universității din Oradea - “Invitații de serviciu” demarează săptămâna viitoare.

Studenții se vor intalni cu specialiști media, cu care vor discuta despre cele mai actuale aspecte din domeniul comunicării.

Prima întâlnire îi va avea invitați pe ziariștii săptămânalului Bihoreanul, pe tema “Jurnalismului de investigație” și se va desfășura miercuri, 26 martie de la ora 11, la sediul Departamentului, clădirea C55, sala 008.

La eveniment vor participa și elevi de la Colegiul Național "Onisifor Ghibu" Oradea, implicați în proiect.

Afișul evenimentului este realizat de Antonia Marta, studenta la Jurnalism, anul III.

Vă invităm la conferința „Începuturile Academiei Române la Cluj”, susținută de acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, urmată de lansarea primului volum al „Cărții de Aur a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române. 75 de ani de excelență în cercetarea academică”.
Volumul, un demers editorial de referință, acoperă perioada 1949-1969, oferind o perspectivă documentată asupra activității și contribuției academicienilor clujeni în această etapă istorică. „Cartea de Aur a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române” va fi prezentată de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române, și de Marius Bojiță, președintele Fundației Transilvania Leaders. De asemenea, vor lua cuvântul și autorii lucrării: cercetătorul consacrat Varga Attila, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, arhivist Violeta Druță și acad. Doru Pamfil.
Evenimentul, moderat de Vasile G. Dîncu, directorul Editurii Școala Ardeleană, se desfășoară în continuarea demersurilor dedicate celebrării celor 75 de ani de activitate a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, marcate anul trecut, și subliniază rolul esențial al acestei instituții în promovarea științei și culturii.

Muzeul Național de Istorie a României anunță lansarea volumului Documente medievale din colecțiile MNIR, vol. I: 1402-1600, (editoriꓽ Gheorghe Lazăr, Adinel-Ciprian Dincă, Ginel Lazăr și Alexandra Mărășoiu), Editura MNIR, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, București-Iași, 2024.
Evenimentul va avea loc vineri, 21 martie 2025, începând cu ora 13:00, în Sala Lapidarium, în prezența domnului dr. Ovidiu Țentea, manager al MNIR și a editorilor. Accesul, gratuit, se va face prin intrarea principală din Calea Victoriei 12.
Această ediție științifică a beneficiat de interesul și competența următorilor referenți științifici: prof. univ. dr. Petronel Zahariuc și prof. univ. dr. Laurențiu Rădvan din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Documentele volumului fac parte din Colecția Documenta Historica, un proiect de anvergură al MNIR, care își propune valorificarea bogatei şi interesantei sale colecţii de documente prin publicarea unei serii de volume, în care să se regăsească totalitatea actelor, începând cu cel mai vechi, ce datează din anul 1402 şi până la Unirea Principatelor Române (1859). Obiectivul urmează a fi atins prin publicarea într-un ritm accelerat a unei suite de volume organizate potrivit unor principii de natură cronologică. Acest proiect ambiţios se materializează astăzi prin publicarea primului volum din serie, în care sunt incluse 89 de documente ce acoperă perioada cronologică a anilor 1402-1600. Documentele cuprind o remarcabilă varietate tipologică, oglindind o paletă largă de evenimente și fenomene din evoluția politică, instituțională, economică și social-culturală a celor trei entităţi statale româneşti ce au existat pe teritoriul de azi al României. Textele documentare, supuse cu această ocazie atenției mediului de specialitate și publicului larg, oferă informații istorice de detaliu pentru o perioadă de două veacuri, ecouri ale unei deveniri istorice plurale și dinamice, dominată de dialog și intersecții multiple între expresii etnice, lingvistice și de spiritualitate.
Prin valorificarea documentelor istorice în acest prim volum al seriei, editorii și colaboratorii speră să aducă o contribuție demnă de a fi luată în seamă în cadrul literaturii de specialitate. Nu în ultimul rând, de această publicație se leagă și speranța reînnodării unui segment important din tematica de bază a viitorului MNIR, în sensul implicării în cadrul activităților de cercetare fundamentală la nivel național.
Publicația a apărut în cadrul Colecției Documenta Historica, un proiect al MNIR coeditat în parteneriat cu prestigioasa Editură a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.