„Ce spune un ziar? Nu spune nimic. De aceea trebuiesc două, trei, cinci, douăzeci de ziare, indiferent dacă repetă fiecare din ele același text telegrafic sau reportericesc.” Așa rezuma, sarcastic, Tudor Arghezi starea presei românești în 1935, zugrăvind „Ziarul ideal”. Gazetar redutabil el însuși, Arghezi era conștient de forța și rolul presei și pleda pentru publicații care să informeze „pur și simplu, însă cât mai complect”, oferind publicului „evenimentul brut și libertatea de a se orienta singur într-însul”.
Istoria jurnalismului românesc este deopotrivă istoria modernizării societății, așa cum reiese din captivanta expoziție găzduită de Biblioteca Academiei Române. De la începuturile ei, cu „Albina românească” și „Curierul românesc”, primele ziare publicate în limba română, în 1829, presa a fost o oglindă a realității, uneori corectă, alteori deformată. Expoziția prezintă în original titluri de referință ieșite de sub tipar, exemplare spectaculoase ale unor publicații de avangardă, reviste ilustrate deosebite, afișe și reclame din presă, caricaturi, dar și documente referitoare la evoluția breslei gazetărești, precum tabloul Sindicatului ziariștilor din București, înființat la 5 aprilie 1900, a cărui președintă de onoare era însăși Regina Elisabeta.
Nu lipsesc ziarele care, în perioada interbelică, ajunseseră la tiraje amețitoare: Universul – 200.000 de exemplare, Dimineața – 100.000, Adevărul – 50.000, Curentul – 40.000 etc., într-o perioadă cu sute de publicații la nivel național. „Astăzi apar în București cel puțin treizeci de ziare”, remarca același Arghezi în 1937, în vreme ce Camil Petrescu, alt literat activ în gazetărie, nota în jurnal, în 1936, timpul consumat zilnic cu cititul ziarelor: o oră și jumătate dimineața, o jumătate de oră la prânz și o jumătate de oră seara, plus o oră hebdomadare și reviste străine și o oră de parcurs manuscrise pentru Revista Fundațiilor Regale. În total, patru ore și jumătate dintr-o zi!
Despre evoluția complicată a presei românești de-a lungul veacurilor și despre soarta gazetăriei în vremurile moderne vor vorbi, la vernisajul de joi, 20 martie, ora 12, Acad. Marius Andruh, vicepreședintele Academiei Române, Prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei și totodată Directorul Bibliotecii Academiei, și Daniela Stanciu, Director Direcție Bibliografii. Expoziția este deschisă în perioada 20-28 martie și poate fi vizitată zilnic între orele 9-16, inclusiv sâmbăta. Intrarea este liberă.

Biblioteca Academiei Române
Compartiment Comunicare, Relații Publice
Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” sărbătorește 130 de ani de la inaugurarea Fundațiunii Universitare „Carol I”, moment definitoriu în istoria învățământului și culturii din România. Înființată prin viziunea și generozitatea Regelui Carol I, această instituție a devenit un pilon esențial pentru formarea elitei intelectuale românești și un simbol al modernizării statului.

În anul 1891, preocupat de viitorul tinerilor și de necesitatea unui spațiu dedicat studiului, Regele Carol I a hotărât înființarea unui așezământ academic de referință. La 3 mai 1891, acesta a adresat o scrisoare oficială prim-ministrului Ioan Emanoil Florescu, anunțând decizia de a crea un loc de întrunire pentru studenți, dotat cu o bibliotecă deschisă permanent. Fondurile pentru construcție au fost asigurate integral de suveran, iar proiectul arhitectural a fost încredințat francezului Paul Gottereau, cunoscut pentru realizări remarcabile, precum Palatul Regal și Palatul CEC. După patru ani de lucrări, Fundațiunea Universitară „Carol I” a fost inaugurată solemn la 14 martie 1895, oferind studenților și profesorilor un spațiu modern, comparabil cu marile biblioteci europene ale vremii.
De-a lungul celor 130 de ani de existență, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” a traversat numeroase transformări, adaptându-se nevoilor academice și evoluției tehnologice. După doar cinci ani de funcționare, spațiul alocat bibliotecii s-a dovedit neîncăpător. În acest context, Regele Carol I a decis extinderea fundațiunii prin achiziționarea casei lui Grigore Păucescu, unde între anii 1911 și 1914 a fost construită o nouă aripă, inclusiv Aula cu aproximativ 500 de locuri, timp în care instituția și-a consolidat statutul de centru academic de referință. După reforma educației din 1948, biblioteca a fost integrată în sistemul universitar sub denumirea de Biblioteca Centrală a Universității din București, devenind coordonator al rețelei de biblioteci de facultate.

Rezultate vs. anul 2023
Veniturile companiei au crescut cu 13%, ajungând la 74,3 miliarde de coroane daneze (DKK), creștere susținută de cererea puternică pentru portofoliul extins și diversificat, care se adresează pasionaților de construcții de toate vârstele și interesele.
Vânzările către consumatori au crescut cu 12%.
Cota de piață a înregistrat o creștere semnificativă, Grupul LEGO depășind performanța în ușoară scădere a pieței de jucării
Profitul operațional a crescut cu 10%, ajungând la 18,7 miliarde de coroane daneze (DKK) susținut de investiții strategice sporite în sustenabilitate și tehnologie digitală. În același timp, profitul net a crescut cu 5%, ajungând la 13,8 miliarde de coroane daneze (DKK).
Free cash flow-ul a fost de 10,2 miliarde de coroane daneze (DKK). Fluxul de numerar din activitățile operaționale a crescut cu 24%, susținând investiții semnificative în fabrici noi și unități de producție, inclusiv în Vietnam și SUA.
Achizițiile de certificări de balanță de masă** au înregistrat o creștere semnificativă, depășind dublul nivelului anterior, de la 18% în 2023 la 47% în 2024.
BUCUREȘTI, 12 Martie 2025: Grupul LEGO a publicat rezultatele financiare pentru anul 2024. Compania a înregistrat venituri și profit operational record, depășind evoluția pieței de jucării prin câștiguri semnificative de cotă de piață. Creșterea de două cifre a veniturilor a fost susținută de cererea pentru portofoliul său extins și diversificat, implementarea eficientă a strategiilor de piață și de un lanț de aprovizionare rezilient. Pentru a susține creșterea pe termen scurt și lung, compania a intensificat investițiile în inițiative strategice.

Concert aniversar extraordinar la Arenele Romane, 7 septembrie 2025
București, 10 martie 2025 – Una dintre cele mai strălucitoare voci ale operei mondiale, soprana Angela Gheorghiu, celebrează 35 de ani de carieră printr-un concert aniversar grandios, ce va avea loc pe 7 septembrie 2025, la Arenele Romane din București. Evenimentul promite o seară de neuitat, în care publicul va avea ocazia de a redescoperi magia artei lirice într-un spectacol de excepție, alături de invitați speciali de renume internațional.
Pe scenă, alături de Angela Gheorghiu, vor evolua tenorul Jonathan Tetelman, baritonul Mihai Damian, violonistul Alexandru Tomescu și actorul Marius Manole. Orchestra Simfonică București va fi dirijată de David Giménez Carreras, un maestru apreciat pe marile scene ale lumii.
Biletele pentru acest eveniment unic vor fi puse în vânzare luni, 10 martie, începând cu ora 12:00, exclusiv pe platforma iabilet.ro.

Angela Gheorghiu – o legendă a operei mondiale
Angela Gheorghiu este considerată una dintre cele mai importante soprane ale tuturor timpurilor. A absolvit Universitatea Națională de Muzică din București în 1990, an în care și-a început cariera internațională. De la debutul său triumfal la Royal Opera House în 1992, în rolul Mimì din La Bohème, cariera sa a cunoscut o ascensiune fulminantă. A cântat pe cele mai mari scene ale lumii – printre care Metropolitan Opera, Teatro alla Scala, Wiener Staatsoper, Opéra National de Paris – și a colaborat cu cei mai apreciați dirijori și regizori de operă.
Cu un timbru inconfundabil, o expresivitate scenică rară și o tehnică desăvârșită, Angela Gheorghiu a redefinit standardele interpretative în opere precum La Traviata, Tosca, Adriana Lecouvreur, Faust, La Bohème sau Carmen. Are o discografie impresionantă cu casele de discuri Decca și Warner și a primit numeroase distincții internaționale, inclusiv premii Gramophone, Diapason d’Or și Echo Klassik, fiind una dintre cele mai apreciate și iubite soprane din lume.

Invitați speciali de renume internațional
🎤 Jonathan Tetelman – tenor chiliano-american, una dintre revelațiile recente ale scenei lirice internaționale. Cu o voce puternică, strălucitoare și o prezență scenică magnetică, Tetelman s-a impus rapid în roluri emblematice precum Cavaradossi (Tosca), Don José (Carmen) și Rodolfo (La Bohème). A evoluat pe unele dintre cele mai prestigioase scene ale lumii: Opera de Stat din Berlin, Royal Opera House - Covent Garden, Wiener Staatsoper, The Metropolitan Opera, Bayerische Staatsoper, colaborând, de asemenea, cu orchestre de renume, precum Accademia di Santa Cecilia, Filarmonica din Berlin și Filarmonica din Viena.
Jonathan colaborează constant cu artiști și dirijori de excepție, printre care: Plácido Domingo, Elīna Garanča, Jonas Kaufmann, Asmik Grigorian, Kirill Petrenko, Andris Nelsons, Michael Tilson-Thomas și mulți alții. În 2022, a semnat un contract exclusiv cu Deutsche Grammophon, lansând două albume solo premiate – „Arias” și „The Great Puccini” – care i-au consolidat statutul de stea în ascensiune a operei mondiale.
🎼 Mihai Damian – este un bariton român apreciat pentru profunzimea interpretărilor sale ce se afirmă ca unul dintre cei mai valoroși muzicieni ai noii generații de artiști lirici.