Într-o perioadă în care tot mai mulți părinți caută soluții pentru a-și scoate copiii din universul digital și a-i readuce în lumea reală, natura pare să ofere, din nou, cele mai simple și eficiente răspunsuri. Departe de agitația orașului, dar suficient de aproape pentru a fi accesibile într-o excursie de weekend, parcurile de aventură câștigă teren ca alternative reale pentru petrecerea timpului liber în mod activ, sănătos și educativ.
Un astfel de exemplu este rețeaua Arka Park – un proiect care a crescut organic în ultimii ani, odată cu nevoia comunităților de a se reconecta cu natura și cu ideea de familie extinsă, în care copiii, părinții și bunicii se regăsesc în jurul unor activități comune. Fără să promită miracole, dar oferind o experiență completă, Arka Park atrage anual mii de vizitatori din toată țara, propunând o formulă unică de interacțiune cu mediul, mișcare și joacă inteligentă.

De ce cățăratul nu este doar pentru sportivi

Dialogul este în prim-plan la cea de-a 18-a ediție a One World Romania, care îndeamnă la comunicare și înțelegere într-o perioadă tot mai dominată de polarizare. În acest context, parteneriatul între Institutul Cultural Român și Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului One World Romania se extinde prin co-organizarea unei ediții a programului „Let's Talk About...Filmˮ, care va cuprinde proiecția filmului „Viitor luminosˮ, urmată de o discuție cu regizoarea Andra MacMasters și istoricul Mihai Burcea. Evenimentul va avea loc duminică, 6 aprilie 2025, ora 15.00, la Cinema Muzeul Țăranului Român.

„Cum se vede filmul din perspectiva unui istoric? Dar din cea a unui cineast amator? Ce mai înseamnă protesteledin Piața Tiananmen pentru tinerii de astăzi? Cum ne putem folosi de arhive pentru a aduce adevărul la lumină?ˮ sunt o parte din subiectele care vor fi discutate la proiecția în avanpremieră a filmului „Viitor Luminosˮ.

Documentarul „Viitor luminosˮ (co-producție România Coreea de Sud, 2024, 89'), regizat de Andra MacMasters și produs de Monica Lăzurean-Gorgan (Manifest Film), a avut premiera mondială în cadrul prestigiosului Festival Internațional de Film de la Amsterdam (IDFA) și vorbește despre cea mai fierbinte vară a Războiului Rece, cea din iulie 1989, când mii de tineri de pe întreg mapamondul și-au dat întâlnire în capitala Coreei de Nord pentru un mare festival studențesc care susținea pacea, prietenia și anti-imperialismul. Filmările au fost realizate în 1989 în Coreea de Nord de către Emilian Urse, cineast amator și profesor la Casa de Cultură a studenților Grigore Preoteasa din București.

La Phenian s-a deplasat și delegația română formată din 180 de persoane, tineri studenți, dar și personalități din sfera politică și culturală a vremii. Festivalul studențesc s-a desfășurat însă pe fondul unei situații internaționale a cărei evoluție trimitea unde de șoc în țările socialiste: cu trei săptămâni înainte, guvernul chinez reprimă în mod violent protestele studenților din Piața Tiananmen, iar în spatele Cortinei de Fier se prefigurează primele fisuri.

Galeria Gaep participă între 4 și 6 aprilie, cu sprijinul Institutului Cultural Român, la târgul internațional de artă miart 2025, cu o prezentare ce aduce laolaltă două heliografii noi de Răzvan Anton, alături de asamblaje de Théo Massoulier, picturi de Cătălin Pîslaru și noi ediții de fotografii de Mihai Plătică. Un fir comun al acestor practici este dorința artiștilor de a împinge granițele mediilor cu care lucrează, fie prin dezvoltarea unor forme hibride, fie prin alăturarea de materiale industriale unora tradiționale. Cea de-a 29-a ediție a evenimentului de la Milano va reuni 179 de galerii, din 31 de țări. Aceasta este a șaptea participare Gaep la miart.

Pentru lucrările sale, situate la granița dintre desen și fotografie, Răzvan Anton folosește o tehnică heliografică. El începe prin a hașura coli de hârtie cu pix albastru. Pe acestea așază o folie transparentă imprimată cu negativul unei fotografii de arhivă sau al unei imagini găsite. La final, transferă colile astfel acoperite pe ferestrele atelierului său din Cluj-Napoca și lasă lumina soarelui să developeze imaginea pe parcursul mai multor săptămâni sau luni. Cele două imagini pe care se bazează lucrările de la miart 2025 sunt cadre selectate din filmări pe 8mm realizate de tatăl artistului în anii‘70-‘80.

Practica lui Théo Massoulier este centrată pe structuri hibride. În seria de asamblaje 5G, asemănătoare unor micro-peisaje colorate, artistul îmbină minerale, plante, artefacte și rămășițe ale meșteșugului uman. El continuă să examineze distincțiile taxonomice tot mai neclare dintre natural (biologic) și artificial (tehnologic) în sculpturile intitulate Sensor. Massoulier este interesat, printre altele, de autonomia mașinăriilor moderne, care au propriul mod de a procesa informația și de a comunica unele cu celelalte și cu mediul înconjurător, fără o intervenție umană.

Galeria ETAJ artist run-space va expune pentru a patra oară, în perioada 3-6 aprilie, cu sprijinul ICR Stockholm, care și în acest an este partener, la târgul de artă independent Supermarket Art Fair din Stockholm. Șase artiști din România, Mircea Modreanu, Andrei Tudoran, Ruxandra Tudoran, Sebastian Iacob, Lucian Sandu Milea, Răzvan Năstase, prezintă 20 de lucrări pe o suprafață de 15 metri pătrați, cel mai mare spatiu expozițional alocat României de până acum în cadrul Supermarket.
Lucrările expuse la Supermarket, desfășurat anul acesta la KHLM Skärholmen Centrum (Stockholm), sunt reunite în cadrul unui concept de artă neconvențională. „Lucrările reprezintă ceramică contemporană inspirată din cultura greacă și Cucuteni, care învelesc produse de fast food în plastic topit, desenat cu creionul 3D, făcând trimitere la trendul junk-food actual. Lucrările urmăresc o narațiune a metamorfozei și a rezilienței în lumea conflictelor contemporane, în care artiștii rămân nesusținuți și neînțeleși. Expoziția oglindește relația umanității ideale care transcende lumea concretă, materială, ancorată numai în necesitățile de ordin financiar‟, afirmă artistul Mircea Modreanu, despre creațiile expuse la Supermarket.În 2025, la târgul independent de artă de la Stockholm participă 65 de galerii de artă și câteva sute de artiști din 20 de țări.
Aflat la cea de-a XV-a editie, Supermarket este un târg internaţional de artă care pune accent pe întâlniri, prezentări, expoziţii şi performance-uri, expozanţii fiind cu preponderenţă centre de artă şi galerii conduse de artişti. Iniţiat în 2006, târgul de artă este un spațiu dinamic care pune accent pe promovarea inițiativelor artistice independente și pe promovarea artiștilor tineri. La ediția din 2024 a târgului Supermarket au participat peste 4000 de persoane în decursul a patru zile.