Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României marchează, luna aceasta, 35 de ani dedicați susținerii talentului și excelenței tinerilor din România. În această perioadă, o generație întreagă a crescut, iar altele continuă să se formeze prin programe educaționale inovatoare și prin valorificarea reperelor autentice de performanță. Peste 130.000 de tineri și profesori au beneficiat direct de proiecte educaționale, de cercetare și culturale, susținute printr-o investiție cumulată de peste 10 milioane de euro în dezvoltarea României.
Prin departamentele „Educație și Cultură” și „Dezvoltare și Cercetare”, fundația a urmărit cu consecvență identificarea și sprijinirea talentelor, oferind copiilor și tinerilor români instrumentele necesare pentru o evoluție armonioasă și pentru atingerea performanței la cel mai înalt nivel. De-a lungul timpului, programele au fost permanent adaptate realităților sistemului educațional și nevoilor comunității. Doar în ultimul an, peste 50 de proiecte – de la campanii naționale și concursuri școlare, până la evenimente culturale de anvergură – au reunit zeci de mii de participanți.
Printre cele mai reprezentative inițiative se numără campaniile „100 de tineri pentru dezvoltarea României” și „Liga Profesorilor Excepționali”, concursurile „Școala Viitorului”, „Aristotel” și „Olimpiadele Preșcolarilor”, precum și evenimentele culturale de referință, cum sunt spectacolul „Crai Nou. Viața lui Ciprian Porumbescu” și celebrările dedicate Zilei Naționale și Zilei Culturii Naționale.
În paralel, Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României a avut un rol esențial în susținerea cercetării și a inovării. Recunoscut ca primul for din România care a adus în discuția publică medicina longevității, Senatul a promovat știința prin proiecte curajoase și accesibile publicului larg. Inițiative precum dezvoltarea alimentelor funcționale – chefirul pe bază de apă și pâinea care întinerește – sau Bursa SAB, dedicată tinerilor inovatori, au adus cercetarea din laboratoare în viața de zi cu zi. De asemenea, lansarea „Hărții Longevității” și organizarea unor conferințe și dezbateri despre nutriție și stil de viață sănătos, în parteneriat cu instituții de renume, au oferit un cadru relevant pentru dialog între cercetători, specialiști și publicul interesat de o viață lungă și sănătoasă.
Angajamentul pentru dezvoltarea României s-a reflectat și prin parteneriate strategice cu instituții și organizații de prestigiu din țară și din străinătate. Fundația este afiliată la rețele internaționale precum European Council for High Ability, World Council for Gifted and Talented Children, UNESCO și European Talent Support Network, fapt ce permite integrarea bunelor practici internaționale în proiectele derulate la nivel național.
De asemenea, în implementarea programelor, FDVDR colaborează cu Ministerul Educației, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Institutul Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară, National Geographic Learning, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Biblioteca Națională, Academia Română, TVR Cultural, TVR Internațional.
La aniversarea celor 35 de ani de activitate, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României își reafirmă angajamentul față de inițiativele în măsură să dezvolte România. În anii următori, portofoliul de proiecte va fi extins, iar noi inițiative vor fi lansate, adaptate nevoilor actuale, pentru a susține în continuare dezvoltarea armonioasă a României de mâine. Descoperiți întreaga poveste și alăturați-vă inițiativelor FDVDR pe
fundatiadanvoiculescu.ro.
Muzeul Național de Istorie a României, în parteneriat cu Muzeul „Casa Mureșenilor” din Brașov, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Complexul Muzeal Național ,,Moldova” Iași, anunță deschiderea expoziției itinerante „Jandarmeria Română 1850 - 2020” la sediul prestigioasei instituții de cultură din Piața Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 1, Iași. Vernisajul va avea loc vineri, 4 aprilie, la ora 11ꓽ30, în contextul aniversării a 175 de ani de la înființarea Jandarmeriei prin semnarea ofisului domnesc de către domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. 
