Biblioteca Metropolitană București invită publicul luni, 8 septembrie 2025, începând cu ora 17:00, la Galeria ARTOTECA (Șoseaua Mihai Bravu nr. 4, Sector 2, București), la vernisajul expoziției FREE Camp 2025.
În perioada 23 iulie – 2 august 2025, municipiul Miercurea Ciuc a găzduit cea de-a XXI-a ediție a Taberei Internaționale de Arte Plastice FREE Camp, desfășurată în Sala de Marmură a Casei de Cultură a Sindicatelor. Artiștii invitați au creat și expus lucrări ce au reflectat dialogul intercultural și spiritul inovator al taberei, într-un spațiu de întâlnire dedicat artei contemporane.
Expoziția de la București face parte din proiectul „Simezele Bibliotecii”, un program cultural permanent inițiat în 2018 de Biblioteca Metropolitană București, cu scopul de a susține arta vizuală contemporană și de a o integra în viața culturală a comunității.
La Galeria ARTOTECA vor fi expuse lucrările artiștilor:
Gheorghe COMAN (RO)
Ileana Victoria DRAGOMIRESCU (RO)
FAZAKAS Csaba (AT)
FÁBIÁN Zoltán (HU)
HIDEG Margit (CAN, HU)
LEHEL Endre (HU)
Mariana PAPARĂ (RO)
RÁDULY Mária Piroska (RO)
Volker SCHWARZ (DE)
BOTÁR László (RO), curatorul atelierului.
Curatoriatul expoziției este realizat de artiștii plastici Gheorghe DICAN și Liviu NEDELCU, iar vernisajul va fi moderat de istoricul și criticul de artă Dr. Ana Traci-Neagoe.
„Timp de două decenii la Miercurea Ciuc s-a format o tradiție desprinsă de tradițional. Tabăra internațională de arte plastice, cu fiecare ediție, înregistrează demersuri asumate de artă contemporană menite să ofere publicului emoția locului și pulsul prezentului dezbrăcat de rigori și secrete...”
(Dr. Ana Traci-Neagoe, istoric și critic de artă)
Expoziția FREE Camp 2025 va putea fi vizitată la Galeria ARTOTECA a Bibliotecii Metropolitane București în perioada 8 septembrie – 6 octombrie 2025.

În preambul la ,,Ziua Limbii Române", un grup de oameni de cultură, devotați istoriei și culturii tradiționale, autori de studii istorice locale, au organizat, în ziua de 30 august 2025, în premieră, un pelerinaj cu profil cultural-istoric și spiritual, în CRAINA BĂNĂȚEANĂ.
În parteneriat, alături de organizatori, la eveniment au participat câteva importante instituții culturale și media din Caraș Severin: Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, Biblioteca Județeană ,,Paul Iorgovici" Caraș Severin, Editura TIM-Resița, Forumul Democrat al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Ineditul eveniment a inclus în cuprinsul său mai multe sesiuni de informare dedicate istoriei locale, evidențiind rolul deosebit al acestei subzone istorice, cunoscută azi sub denumirea de ,,Craina Bănățeană", în afirmarea identității comunitare, indisolubilă parte a identității noastre naționale.
,,Craina" (,,Krajna", slavă) sau Ținutul Crainei, cunoscut și sub numele de Granița Militară Bănățeană (în germană: Banater Militärgrenze), a fost o structură administrativă și militară a Imperiului Habsburgic. Aceasta a funcționat ca o fâșie de frontieră strategică cu scopul principal de a apăra imperiul de amenințarea otomană, regiunea în sine făcând parte a unui sistem defensiv mai amplu al Imperiului Habsburgic.
Populația din această zonă, numită "grăniceri," era militarizată, având obligația de a presta serviciu militar în schimbul unor anumite privilegii. Datorită rolului său de frontieră militară, zona a fost populată cu grupuri diverse de oameni, inclusiv români, sârbi și alte naționalități. În esență, Craina Bănățeană a reprezentat un model specific de organizare teritorială, unde viața civilă era subordonată cerințelor militare de apărare a imperiului. Un detaliu interesant, ca administrație militară, această structură se afla în subordinea directă a Vienei, rămânând astfel chiar și după ce restul Banatului a fost cedat Ungariei. Administrarea a fost desființată în anul 1872.

În fiecare an, la 31 august, românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Limbii Române. Este mai mult decât o simplă dată în calendar: este un prilej de a reflecta la rădăcini, la identitatea noastră colectivă și la forța limbajului de a uni oameni, chiar și dincolo de granițe.
De-a lungul veacurilor, româna a fost liantul între sate și orașe, între generațiile care au trăit pe aceste meleaguri. În cuvintele populare, în doine, în colinde și proverbe s-a păstrat sufletul comunității.
Prin graiul românesc bunicii au transmis nepoților nu doar povești și cântece, ci și un mod de a înțelege lumea.
Ziua Limbii Române capătă o rezonanță aparte în contextul istoric: împărțiți adesea de granițe politice, românii s-au regăsit mereu în cuvinte, în versurile poeților și în rugăciunile rostite în limba maternă.
Este o sărbătoare care îi adună laolaltă pe românii din țară și din diaspora, reafirmând că apartenența nu se măsoară în kilometri, ci în cultura împărtășită.
De la „Scrisoarea lui Neacșu” (1521), primul document păstrat în limba română, și până la marii clasici – Eminescu, Creangă, Caragiale, Blaga – limba a devenit terenul pe care s-a clădit literatura română. Fiecare scriitor a adăugat nu doar frumusețe, ci și conștiință națională. Așa cum spunea poetul Nichita Stănescu, limba română este „patria mea”.
Pentru cei care trăiesc în diaspora, limba română este un „acasă” invizibil. Ea îi ține legați de rădăcini, chiar și atunci când pașii i-au dus în alte colțuri de lume. În cuvintele rostite cu emoție se regăsesc mirosul de pâine coaptă, clopotele satului și dorul de copilărie. Fără limba maternă, am fi ca niște frunze purtate de vânt, fără un trunchi de care să ne agățăm.
În comunitățile românești din străinătate, Ziua Limbii Române are un ecou aparte. Acolo unde românii se adună să cânte un colind, să asculte o poezie sau să celebreze tradițiile, limba devine o punte între generații și între lumi. În aceste momente, distanța nu mai doare atât de tare, iar identitatea națională se întărește.

Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, are plăcerea de a vă invita la o serie de activități culturale, academice și educaționale, înscrise sub egida: Săptămâna limbii române, un proiect dedicat celebrării și promovării limbii române, care se va desfășura între 29 august și 5 septembrie 2025.
Activitățile marchează celebrarea, în 31 august, a Zilei Limbii Române, și vor debuta vineri, 29 august, de la ora 12, cu vernisarea expoziției „Scoposul mieu iaste binele comun”. Literatura practică a Școlii Ardelene (curator: Alexandra Baneu), care va avea loc la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Palatul Reduta, str. C. Daicoviciu, nr. 2.
Expoziția, deschisă publicului larg până în 28 septembrie 2025, este realizată printr-o colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” și cu Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, și prezintă materiale documentare legate de preocupările cărturarilor transilvăneni între 1743 și 1830 pentru problemele de mediu, pentru crizele economice contemporane, pentru aspecte care țin de sănătatea publică sau de asigurarea coeziunii comunitare. Marcând publicarea monumentalei antologii în patru volume de scrieri ale Școlii Ardelene, operă realizată în cadrul Institutului „Sextil Pușcariu”, manifestarea oferă o perspectivă asupra unei dimensiuni mai puțin cunoscute a mișcării culturale transilvănene, ilustrate prin manuscrise, traduceri, efemeride, scrieri de vulgarizare.
Seria activităților culturale programate în săptămâna dedicată limbii române va continua marți, 2 septembrie 2025, cu Ziua Porților Deschise, unde publicul larg va avea ocazia să descopere universul cercetării lingvistice. Vizitele vor avea loc la sediul Institutului, str. Emil Racoviță, nr. 19–21, în intervalul orar 9.00–16.00, în timpul cărora vor fi prezentate laboratoarele și proiectele de cercetare derulate în cadrul Institutului.
Conferința internațională „Zilele Sextil Pușcariu”, ediția a VII-a, încheie săptămâna dedicată limbii române și se va desfășura în zilele de 4 și 5 septembrie în Sala Club a Colegiului Academic (str. Emmanuel de Martonne, nr. 1) și la sediul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. Conferința de deschidere va fi prezentată de Acad. Mircea Martin, membru al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române.
Săptămâna limbii române este un proiect realizat în parteneriat cu Societatea Română de Dialectologie, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca, precum și cu susținerea Ghepard Communication.
Biroul de Relații Publice al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca