Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad are deosebita plăcere de a organiza o nouă activitate cu tematică istorică, în colaborare cu Asociația Culturală Tomis, Filiala Galați, Școala Gimnazială de Muzică și Arte Plastice „N.N. Tonitza” Bârlad, Consiliul Județean Vaslui, Primăria Municipiului Bârlad și Direcția de Cultură Bârlad.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din anul 1859 – numită și „Mica Unire”, realizată sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, un act de voință politică a celor două principate românești, Moldova și Țara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern.
La 5 ianuarie 1859, în Moldova, Adunarea electivă formată din 48 de deputați l-a ales în unanimitate ca domn pe Alexandru Ioan Cuza, șeful partidei unioniștilor moldoveni.
În Țara Românească, unde alegerile urmau să se țină pe 24 ianuarie, locțiitorii domnești erau antiunioniști, iar Adunarea electivă era dominată de conservatori, astfel că bucureștenii au fost mobilizați pentru a susține candidatura lui Cuza.
În ședința din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost votat în unanimitate, stârnind mânia Porții Otomane și a Austriei, care au considerat alegerea drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul actului nu se prevedea ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane distincte.
Astfel, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri pe parcursul domniei sale.
Ca în fiecare an „Trenul Unirii” va fi așteptat la Bârlad de oficialități locale și de numeroase persoane. Pentru a marca într-un mod inedit împlinirea a 166 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească vă așteptăm vineri, 24 ianuarie 2025, ora 1130 în Gara CFR Bârlad pentru a primi „Trenul Unirii” cum se cuvine la ceas aniversar. Membrii Asociației Culturale Tomis, Filiala Galați vor da onorul „Trenului Unirii” în uniforme militare din perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, iar elevii de la Școala Gimnazială de Muzică și Arte Plastice „N.N. Tonitza” Bârlad vor cânta Hora Unirii.

Organizator dr. Mircea Oancă
MUZEUL „VASILE PÂRVAN“ BÂRLAD
Str. Vasile Pârvan nr.1, cod.731050
Tel. 0235.421.691, 0335.404.746
Fax. 0235.422.211
http://www.muzeulparvan.ro/
Email:Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
www.youtube.com/channel/ UCTwA4HsW7ARRi7TV4GuMwhw

Motto:
„Ne dăm sau nu ne dăm seama, avem o mare nevoie de Eminescu.
Avem nevoie să îl cunoaștem, .. , avem nevoie să stăm de vorbă cu el,
avem nevoie să îl trecem prin spiritul nostru pentru a ne purifica, ....
Nu Eminescu are nevoie să fie reînviat,
noi avem nevoie să îl coborâm între noi, mereu.”
(Ecaterina Petrecu Botoncea, scriitoare, Târgoviște)

Academia României și Academia de Științe a Republicii Moldova au decis în ședință comună că Anul 2025 este Anul Mihai Eminescu. Aceasta se va materializa prin acțiuni dedicate vieții și operei Poetului Nepereche pe tot parcursul anului.

Un colectiv de profesori, elevi și părinți inimoși de la Școala Gimnazială ORIZONT, sector 6, București, a declanșat încă din anul 2022 un proiect educativ internațional denumit ”Proiect Orizont Eminescu Mihai – Internațional” , acronim POEM – I cu scopul de a crea un cadru adecvat în care elevii în primul rând, dar și profesorii și chiar părinții, prin forme activ-participative, de creație și de trăire emoțională să descopere/redescopere frumusețea creației eminesciene, dându-le astfel o ancoră de simțire și cultură românescă, care să dăinuie în sufletele lor, pe tot parcursul vieții.

În primul an - 2022/2023 caracterul internațional s-a materializat prin participarea unei delegații a școlii noastre, formate din doi profesori și două eleve, la Săptămâna Internațională de Cultură Română de la Hamilton – Ontario, Canada, organizată de Asociația Culturală Română din acest oraș, sub coordonarea D-lui Ing. Dumitru Răchitan – Președintele Asociației și a Poetului Pr. Dumitru Ichim – Directorul evenimentului. Delegația a prezentat pe larg Proiectul printr-o expozitie de artă plastică, video-ul, e-book-ul și Cartea Proiectului. Produsele proiectului au fost foarte mult apreciate de poeții, scriitorii, oamenii de știință participanți la acest eveniment cutural de excepție. ( Foto Orizont 11)

Anul școlar 2023/2024 a fost deosebit de fructuos pentru proiectul cultural – educațional internațional POEM-I. El a „călătorit” pe Planetă astfel:

Albumul muzical George Enescu Symphonies 1-3 ~ Romanian Rhapsodies 1&2 – Orchestre National de France ~ Cristian Măcelaru a fost desemnat câștigătorul premiului International Classical Music Awards (ICMA) pentru „Muzică simfonică”,unul dintre cele mai cunoscute și apreciate premii ale industriei discografice internaționale.
Producția Deutsche Grammophon, distinsă anterior și cu premiile Classica Choc de l'année2024 șiDiapason d'Or 2024 la categoria „Muzică simfonică”,cuprinde trei discuri: Rapsodia Română nr. 1 și Rapsodia Română nr. 2, Simfonia nr. 1, Simfonia nr. 2 și Simfonia nr. 3, în interpretarea Orchestrei Naționale a Franței dirijate de Cristian Măcelaru și a Corului Radio France condus de Aurore Tillac, prezentată în concert la Auditorium Radio France - Maison de la Radio et de la Musique de Société Nationale de Radiodiffusion Radio France, în parteneriat cu Institutul Cultural Român cu prilejul concertului aniversar ICR 20 din iulie 2023. Vioara I în cadrul concertului a fost Sarah Nemțanu, concertmaistru al Orchestrei Naționale a Franței, decorată la 1 octombrie 2024 de Președintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, Categoria B – „Muzică”.
„(...) O excepțională întreprindere a lui Măcelaru, care a lucrat după manuscrisele originale ale partiturilor enesciene; rapsodiile române – unde simțim ceva rupt din sufletul de român al dirijorului și primele trei simfonii de Enescu, cu sonoritatea și inventivitatea cerute de aceste partituri cu parfum francez, interpretate de o orchestră care are o tradiție de aproape 100 de ani în interpretarea muzicii franceze la cel mai înalt nivel. O adevărată descoperire, atât în ceea ce privește lucrările, cât și interpretarea lor!” a argumentat acordarea premiului juriul ICMA, alcătuit din critici muzicali profesioniști, de la relevante reviste, reviste online și posturi de radio: Andante (Turcia), Crescendo (Belgia), Das Orchester (Germania), Deutsche Welle (Germania), IMZ (Austria), MDR-Klassik (Germania), Musica (Italia), Musik & Theater (Elveția), Opera (Marea Britanie), Papageno (Ungaria), Pizzicato (Luxembourg), Polskie Radio Chopin (Polonia), Radio 100,7 (Luxembourg), Radio Romania Muzical (România), Resmusica.com (Franța), Scherzo (Spania), Rondo Classic (Finlanda), Unison (Croația). Reprezentând Radio România Muzical, din juriul ICMA face parte Cristina Comandașu, muzicolog cu o importantă activitate în domeniul actualității discografice, manager Radio România Muzical.
Câștigătorii vor primi trofeele la Gala premiilor ICMA ce va avea loc la Tonhalle din Düsseldorf pe 19 martie 2025.
Sursa: https://www.icr.ro/

Ziua de 15 ianuarie are o semnificație aparte pentru români, fiind dedicată celebrării culturii naționale. Din anul 2011, prin adoptarea Legii nr. 238/2010 de către Camera Deputaților, această zi a fost consacrată ca un moment de reflecție asupra patrimoniului cultural românesc. Alegerea datei nu este deloc una arbitrară, ci marchează nașterea poetului național Mihai Eminescu, o personalitate considerată drept „omul deplin al culturii române”. Anul 2025 aduce o semnificație specială acestei sărbători, deoarece se împlinesc 175 de ani de la nașterea geniului literar.
Mihai Eminescu: Simbolul Culturii Române
Mihai Eminescu, născut la 15 ianuarie 1850 în satul Ipotești, a devenit simbolul poeziei românești și al identității culturale naționale. Opera sa, caracterizată printr-un limbaj poetic inegalabil, adâncime filosofică și o conexiune profundă cu natura și spiritul românesc, a transcens granițele timpului, rămânând o sursă de inspirație pentru generații întregi.
Poeme precum Luceafărul, Scrisorile sau Dorința au reușit să surprindă complexitatea sufletului uman și frumusețea universului, consolidându-i statutul de reper cultural. Eminescu nu a fost doar poet, ci și un jurnalist dedicat, un vizionar care a pledat pentru unitatea și emanciparea națională, făcând din cuvintele sale o armă împotriva injustiției și a mediocrității.
Ziua Culturii Naționale: Oportunitate de Reflecție și Celebrare
Introducerea Zilei Culturii Naționale reprezintă un gest de recunoștință față de toate personalitățile care au contribuit la dezvoltarea culturii și identității naționale. Este o zi în care românii, atât din țară, cât și din diaspora, sunt invitați să-și reamintească de rădăcinile lor culturale și de valorile care definesc spiritul național.