Stiri

În fiecare an, la 31 august, românii de pretutindeni sărbătoresc Ziua Limbii Române. Este mai mult decât o simplă dată în calendar: este un prilej de a reflecta la rădăcini, la identitatea noastră colectivă și la forța limbajului de a uni oameni, chiar și dincolo de granițe.
De-a lungul veacurilor, româna a fost liantul între sate și orașe, între generațiile care au trăit pe aceste meleaguri. În cuvintele populare, în doine, în colinde și proverbe s-a păstrat sufletul comunității.
Prin graiul românesc bunicii au transmis nepoților nu doar povești și cântece, ci și un mod de a înțelege lumea.
Ziua Limbii Române capătă o rezonanță aparte în contextul istoric: împărțiți adesea de granițe politice, românii s-au regăsit mereu în cuvinte, în versurile poeților și în rugăciunile rostite în limba maternă.
Este o sărbătoare care îi adună laolaltă pe românii din țară și din diaspora, reafirmând că apartenența nu se măsoară în kilometri, ci în cultura împărtășită.
De la „Scrisoarea lui Neacșu” (1521), primul document păstrat în limba română, și până la marii clasici – Eminescu, Creangă, Caragiale, Blaga – limba a devenit terenul pe care s-a clădit literatura română. Fiecare scriitor a adăugat nu doar frumusețe, ci și conștiință națională. Așa cum spunea poetul Nichita Stănescu, limba română este „patria mea”.
Pentru cei care trăiesc în diaspora, limba română este un „acasă” invizibil. Ea îi ține legați de rădăcini, chiar și atunci când pașii i-au dus în alte colțuri de lume. În cuvintele rostite cu emoție se regăsesc mirosul de pâine coaptă, clopotele satului și dorul de copilărie. Fără limba maternă, am fi ca niște frunze purtate de vânt, fără un trunchi de care să ne agățăm.
În comunitățile românești din străinătate, Ziua Limbii Române are un ecou aparte. Acolo unde românii se adună să cânte un colind, să asculte o poezie sau să celebreze tradițiile, limba devine o punte între generații și între lumi. În aceste momente, distanța nu mai doare atât de tare, iar identitatea națională se întărește.

Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, are plăcerea de a vă invita la o serie de activități culturale, academice și educaționale, înscrise sub egida: Săptămâna limbii române, un proiect dedicat celebrării și promovării limbii române, care se va desfășura între 29 august și 5 septembrie 2025.
Activitățile marchează celebrarea, în 31 august, a Zilei Limbii Române, și vor debuta vineri, 29 august, de la ora 12, cu vernisarea expoziției „Scoposul mieu iaste binele comun”. Literatura practică a Școlii Ardelene (curator: Alexandra Baneu), care va avea loc la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Palatul Reduta, str. C. Daicoviciu, nr. 2.
Expoziția, deschisă publicului larg până în 28 septembrie 2025, este realizată printr-o colaborare cu Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” și cu Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, și prezintă materiale documentare legate de preocupările cărturarilor transilvăneni între 1743 și 1830 pentru problemele de mediu, pentru crizele economice contemporane, pentru aspecte care țin de sănătatea publică sau de asigurarea coeziunii comunitare. Marcând publicarea monumentalei antologii în patru volume de scrieri ale Școlii Ardelene, operă realizată în cadrul Institutului „Sextil Pușcariu”, manifestarea oferă o perspectivă asupra unei dimensiuni mai puțin cunoscute a mișcării culturale transilvănene, ilustrate prin manuscrise, traduceri, efemeride, scrieri de vulgarizare.
Seria activităților culturale programate în săptămâna dedicată limbii române va continua marți, 2 septembrie 2025, cu Ziua Porților Deschise, unde publicul larg va avea ocazia să descopere universul cercetării lingvistice. Vizitele vor avea loc la sediul Institutului, str. Emil Racoviță, nr. 19–21, în intervalul orar 9.00–16.00, în timpul cărora vor fi prezentate laboratoarele și proiectele de cercetare derulate în cadrul Institutului.
Conferința internațională „Zilele Sextil Pușcariu”, ediția a VII-a, încheie săptămâna dedicată limbii române și se va desfășura în zilele de 4 și 5 septembrie în Sala Club a Colegiului Academic (str. Emmanuel de Martonne, nr. 1) și la sediul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. Conferința de deschidere va fi prezentată de Acad. Mircea Martin, membru al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române.
Săptămâna limbii române este un proiect realizat în parteneriat cu Societatea Română de Dialectologie, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj-Napoca, precum și cu susținerea Ghepard Communication.
Biroul de Relații Publice al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca

Buzău International Arts Festival (BIAF) alege, la ediția din 2025, să pună în prim-plan o personalitate care a scris istorie în teatru și film: actorul Marcel Iureș. Pe 28 august, la sala Teatrului George Ciprian, festivalul îi dedică întreaga zi artistului care a reușit să depășească granițele scenei și ecranului românești și să cucerească atât publicul autohton, cât și pe cel internațional. Momentul central al serii va fi acordarea Trofeului de Excelență BIAF, o distincție care recunoaște o carieră de peste patru decenii și o contribuție semnificativă la patrimoniul cultural al României.

Publicul este invitat să ia parte, începând cu ora 18:30, la o întâlnire cu actorul, unde întrebările, dialogul direct și momentele de confesiune vor aduce o dimensiune intimă sărbătorii. Publicul BIAF va avea ocazia specială de a sta de vorbă direct cu marele actor. Evenimentul se va desfășura alături de cea mai cunoscută voce a cinematografiei românești, Irina-Margareta Nistor.

Trofeul oferit actorului Marcel Iureș este o lucrare originală, realizată special de artistul buzoian Răzvan Andrei Ghiță.

Evenimentul este completat de o expoziție de fotografie semnată de fotograful Florin Ghioca, care surprinde intensitatea și diversitatea rolurilor interpretate de Iureș pe scenă.

Seara va continua, de la ora 19:30, cu proiecția filmului „Tinerețe fără tinerețe”, regizat de Francis Ford Coppola, o producție ce a adus în prim-plan o colaborare memorabilă între marele regizor american și actorul român - proiectat tot la sala Teatrului George Ciprian.

De asemenea, la ora 19.00, în Parcul Crâng, va fi proiectat filmul pentru copii Mașini, unde actorul a dublat cu vocea sa unul dintre personaje, iar în Amfiteatrul din Parcul Tineretului, va fi proiectat filmul Războiul lui Tom Hart, în care Iureș a jucat alături de Bruce Willis și Colin Farrell.

Pe 15 august, România îmbracă o dublă sărbătoare – una a sufletului și alta a inimii patriotice. Este ziua în care creștinii ortodocși prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Sfânta Maria Mare, și totodată momentul în care țara își onorează marinarii, prin Ziua Marinei Române.
Adormirea Maicii Domnului – o sărbătoare a reculegerii și ocrotirii
În tradiția creștină, 15 august marchează trecerea Fecioarei Maria din această lume, un eveniment încărcat de evlavie, speranță și credință. Potrivit învățăturii Bisericii, Maica Domnului nu a cunoscut moartea în sens obișnuit, ci „adormirea”, fiind ridicată cu trupul și sufletul în slava cerească.
Pentru români, această zi are o însemnătate deosebită: Fecioara Maria este considerată ocrotitoarea familiei, a mamelor și, în mod simbolic, a marinarilor și pescarilor. În multe localități, bisericile și mănăstirile își serbează hramul, iar credincioșii vin cu flori și rugăciuni, cerând binecuvântare și protecție.
Deși pentru mulți este firesc să spună „La mulți ani” pe 15 august, există și voci care afirmă că această zi are o încărcătură mai degrabă solemnă decât festivă, fiind prăznuită Adormirea Maicii Domnului. Preoții susțin, însă, că urările pot fi transmise, dar cu respect față de semnificația religioasă a momentului.
De aceea, mulți credincioși preferă să felicite purtătorii numelui Maria pe 8 septembrie, la Nașterea Maicii Domnului, considerată o sărbătoare mai luminoasă. Biserica nu interzice urările de bine pe 15 august; important este ca acestea să fie formulate cu grijă și să păstreze un ton respectuos, îmbinând bucuria onomasticii cu recunoștința față de ocrotirea Maicii Domnului.