București, 23 aprilie – Cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înființare, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (BCU) a organizat un eveniment solemn dedicat valorilor culturale și educaționale care au marcat existența acestei instituții prestigioase. Manifestarea a avut loc în Aula BCU, spațiu emblematic desemnat drept „cea mai frumoasă clădire din lume” datorită proporțiilor sale arhitecturale ideale, proiectată de Paul Gottereau.
Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul general al BCU, care a deschis ceremonia cu un discurs aniversar emoționant. Într-o lume digitală în continuă schimbare, domnia sa a subliniat importanța durabilă a bibliotecilor ca spații ale gândirii critice și ale reflecției: „BCUB nu este doar un edificiu din inima Bucureștiului, ci o inimă în sine, care bate pentru cunoaștere, educație și spiritul viu al unei națiuni”.
Evenimentul a continuat cu prelegerile susținute de personalități remarcabile din domeniul academic și cultural:
Acad. Ioan Aurel Pop , președintele Academiei Române, a subliniat rolul esențial al cărții și al bibliotecilor în păstrarea memoriei colective și formarea inteligenței sociale: „Scrisul este memoria omenirii, iar lectura temeinică rămâne singura armă împotriva manipulărilor și superficialității”.
Prof. univ. dr. Mircea Dumitru , rectorul Universității din București, a amintit de rolul central pe care BCU l-a jucat în cariera sa academică: „Pentru mine, biblioteca a fost întotdeauna laboratorul meu de cercetare.”
Prof. dr. Oana Fotache Dubălaru , decanul Facultății de Litere din București, a vorbit despre idealul ezoteric al bibliotecii și despre importanța sa transgenerațională.
Prof. dr. Ioan Cristescu , managerul Muzeului Național al Literaturii Române, a evocat colaborările semnificative dintre BCU și instituția culturală pe care o reprezintă, subliniind importanța muncii bibliotecarilor: „Fericirea se află în paginile unei cărți pe care dumneavoastră o duceți de la raft către cititor”.
La eveniment au participat numeroși invitați de seamă, incluzând reprezentanți ai Academiei Române, Bibliotecii Naționale, Ministerului Educației și Cercetării, Ministerului Culturii, Asociației Bibliotecarilor din România (ABR), Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), AGERPRES, precum și specialiști și angajați din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” .
În contextul sărbătoririi Zilei Naționale a Bibliotecarului și a Zilei Mondiale a Cărții și a Drepturilor de Autor, discuțiile au explorat provocările și oportunitățile pe care le prezintă era digitală, evidențiind rolul de neînlocuit al bibliotecilor în promovarea lecturii și cultivarea discernământului etic.

Pe 22 aprilie, întreaga lume se unește pentru a celebra Ziua Pământului, un moment dedicat conștientizării importanței protejării mediului și resurselor naturale ale planetei noastre. Această zi, care a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1970, a devenit simbolul unei mișcări globale care are scopul de a promova un comportament responsabil față de natură și de a sensibiliza populația privind impactul pe care activitățile umane îl au asupra mediului înconjurător.
Ziua Pământului a fost propusă de senatorul american Gaylord Anton Nelson, care, în urma unui număr mare de dezastre ecologice, cum ar fi poluarea masivă și degradarea mediului, a dorit să atragă atenția asupra crizei ecologice care amenința planeta. Primul eveniment global a fost marcat în Statele Unite, iar evenimentul a avut un impact imens, fiind susținut de milioane de oameni. La acel moment, nu existau reglementări legale în multe țări privind protecția mediului, iar lipsa unei educații ecologice era evidentă.
Ziua Pământului nu este doar o comemorare, ci o mobilizare globală care reunește oameni din toate colțurile lumii, indiferent de cultură, religie sau statut social. Scopul principal este de a sublinia că viitorul planetei depinde de fiecare dintre noi și că acțiunile noastre cotidiene pot contribui semnificativ la reducerea daunelor ecologice și la restaurarea echilibrului naturii.
Ziua Pământului ne reamintește faptul că planeta noastră este fragilă și că resursele naturale sunt limitate. Din păcate, prin activitățile industriale, poluarea masivă, tăierea pădurilor și schimbările climatice, omul a ajuns să perturbe grav echilibrul natural al Pământului. Poluarea aerului, defrișările necontrolate, pierderea biodiversității și consumul nesustenabil de resurse sunt doar câteva dintre problemele cu care ne confruntăm la nivel global.
Ziua Pământului ne invită să reflectăm asupra modului în care trăim și să facem alegeri mai responsabile, ce vor avea un impact pozitiv asupra mediului. Este un prilej de a încuraja acțiuni concrete precum reciclarea, reducerea consumului de energie și apă, utilizarea de surse de energie regenerabile și protejarea habitatelor naturale.
Ziua Pământului nu trebuie să fie doar un eveniment simbolic, ci o oportunitate de a începe schimbări reale în viața noastră. Chiar dacă unele dintre problemele globale par a fi prea mari pentru a fi soluționate de un singur individ, fiecare mică acțiune contează.
De-a lungul anilor, Ziua Pământului a devenit o sărbătoare globală. Este o zi în care milioane de oameni din întreaga lume participă la acțiuni de plantare de arbori, la curățarea plajelor și a orașelor, la evenimente educaționale și la proteste pentru drepturile mediului. Organizațiile ecologice și liderii politici folosesc această zi pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu și pentru a promova legislații care protejează natura.
Ziua Pământului nu este doar despre a sărbători frumusețea și bogăția naturii, ci și despre a acționa în mod responsabil pentru a asigura un viitor sustenabil. Este o oportunitate de a ne aminti că avem datoria de a lăsa o planetă sănătoasă și prosperă pentru generațiile viitoare. Indiferent cât de mici sunt pașii noștri, fiecare contribuție ajută la construirea unui viitor mai verde și mai echilibrat.

Pe 13 aprilie 2025, românii de pretutindeni, fie ortodocși sau catolici, își îndreaptă gândurile spre una dintre cele mai frumoase sărbători din calendarul creștin: Duminica Floriilor. Este ziua care deschide Săptămâna Patimilor, pregătind sufletul credinciosului pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Dincolo de frumusețea liturgică și spirituală, Floriile păstrează în sufletul poporului român o comoară de tradiții, obiceiuri și simboluri care, din generație în generație, împletesc firul sacru al credinței cu parfumul florilor primăverii.
Intrarea Domnului în Ierusalim – începutul unui drum al jertfei
Floriile comemorează un moment esențial din viața Mântuitorului: Intrarea Sa triumfală în Ierusalim, călare pe un asin, întâmpinat de mulțimi care Îl ovaționau cu ramuri de finic și flori, strigând: „Osana! Bine este cuvântat Cel ce vine în numele Domnului!”.
În tradiția ortodoxă, această zi este o anticipare a biruinței vieții asupra morții. Este o sărbătoare a luminii, a bucuriei duhovnicești, dar și un moment de adâncă introspecție, pentru că Floriile deschid poarta ultimei săptămâni din viața pământească a lui Iisus Hristos – Săptămâna Mare.
Tradiții și obiceiuri românești de Florii

Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, Academia Română, Filiala Cluj-Napoca și Revista „Transilvania” organizează evenimentul de lansare a numărului 1–2 (2025) al Revistei „Transilvania”, publicație indexată SCOPUS–Q1, joi, 10 aprilie 2025, de la ora 11, în sala de conferințe de la parterul clădirii Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca, (str. Republicii, nr. 9).

Coordonat de Cosmina Timoce-Mocanu și Zoltán Rostás, acest număr tematic special a fost alcătuit pentru a marca împlinirea a nouă decenii de la campania monografică derulată în localitatea Șanț, județul Bistrița-Năsăud, sub egida Fundației Culturale Regale „Principele Carol”, la inițiativa lui Dimitrie Gusti și cu participarea unor cercetători de renume afiliați Școlii gustiene de sociologie, a unor oaspeți din mediul academic și cultural german, austriac, american, francez și budapestan, dar și a unei echipe regale studențești, însărcinată cu acțiuni de intervenție socială, care vizau dezvoltarea culturii sănătății, a muncii, a minții și a sufletului.

La configurarea publicației lansate și-au adus contribuția nu mai puțin de șaptesprezece autori formați în domenii diverse (sociologie, istorie, antropologie, etnologie, lingvistică, științe politice, jurnalism și științele comunicării, regie de film). Aceștia au privit prin grila propriilor specializări specificul și rezultatele campaniei monografice din 1935, dar și alte fațete ale fenomenului sociologic gustian ori aspecte marcante din istoria sociologiei și etnologiei românești și internaționale.