Interviuri

Paul POLIDOR: Stimate domnule Profesor IOAN SCURTU, cum consideraţi iniţiativa publicaţiilor Fundaţiei „Paul Polidor” pentru UNESCO de a vă promova ideile şi concepţia despre istorie, despre lume, alături de interviurile, editate de noi, cu personalităţi precum vedeta tv Marina Almăşan,  analistul  de    politică  externă  Corneliu  Vlad, actorii Eugen Cristea şi Tudorel Filimon, fostul  ministru  al turismului Dan-Matei Agathon, foştii miniştri de externe ai României, Mihai Răzvan Ungureanu şi Adrian Severin, cu Preşedintele Clubului de la Roma pentru Europa, Călin Georgescu, într-un moment în care „Generaţia Facebook” a ieşit în stradă pentru a da jos guvernul, iar Dumneavoastră, în opinia mea, începeţi o nouă tinereţe spirituală la  împlinirea frumoasei vârste de TREI SFERTURI DE VEAC, în pragul Zilei Naţionale a României, ocazie cu care permiteţi-ne să vă urăm sănătate  şi  tradiţionalul „La mulţi ani”?

Ioan SCURTU: Apreciez că iniţiativa Fundaţiei „Paul Polidor” pentru UNESCO de a promova ideile despre istorie şi concepţia despre lume este excelentă. Schimbul de opinii este întotdeauna instructiv şi benefic. Mulţumesc pentru urare. Cât despre „o nouă tinereţe spirituală”, rămâne de demonstrat.

Paul POLIDOR: Pot spune că analiza istoriei a devenit parte integrantă a fiinţei mele datorită unor dascăli precum Dvs. sau istoricul Alesandru Duţu, de aceea aş dori să comentăm câteva probleme de istorie, efectele cărora au înaintat în timp, uneori chiar până în zilele noastre. În  articolul “Stalin al României, răsfăţatul Occidentului”, preluat on-line de revista AGERO (Stuttgart-Germania), invoc momentul când Ceauşescu, deşi a „îndreptat” multe din beneficiile vizitelor în străinătate către folosul familiei şi rudelor sale, a reuşit să poziţioneze, altfel decât până atunci, România pe harta lumii. Cu toate acestea, într-un final, Vestul a realizat că şeful statului român îl cam păcălise cu imaginea sa de liberal al blocului comunist sau cu imaginea de apărător al drepturilor omului, al libertăţilor religioase, mai ales când dărâma biserici… Când şi-a dat lumea seama, în opinia dvs., că Ceauşescu („unicul comunist bun”, cum îi spunea preşedintele american, naiv, Jimmy Carter), a păcălit Occidentul pentru a profita de răsfăţul financiar, economic şi chiar politic al acestuia ?

Interviu cu Secretarul științific de la Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani (Vâlcea), dl ing. dr. Sergiu Ștefan Gorjan

***
Ion NĂLBITORU: Domnule Gorjan,  sunteți din Drăgășani,  numit de vâlceni și „orașul viilor”. Oare acest lucru v-a determinat să urmați studiile în domeniul viticulturii?

Sergiu Ștefan GORJAN: Mă bucur că sunt fiu al Drăgășaniului, numit „orașul viilor”, prin istoria bogată pe care o reprezintă în viticultură. Sigur că acest lucru m-a determinat să mă îndrept spre domeniul viticulturii. Fiind copil cutreieram dealurile Drăgășanilor, împreună cu prietenii din copilărie, unde rămâneam fascinanți de frumusețea locurilor și a plantaților cu viță de vie. Ne plăcea foarte mult să gustăm strugurii copți și parfumați, iar în prezent sunt impresionat de secretul vinului bun.

Ion NĂLBITORU: Vorbiți-ne, în câteva cuvinte, despre studiile dumneavoastră.

Sergiu Ștefan GORJAN: Am terminat Liceul Teoretic ,,Gib Mihăescu”, profilul Uman, clasa sportivă. După liceu, Facultatea de Horticultură din Craiova, specializarea Viticultură-Oenologie; Master specializarea Viticultură-Oenologie și Doctoratul, specializarea Ameliorarea Plantelor Horticole la Facultatea de Horticultură din Craiova, Universitatea din Craiova.

Ion NĂLBITORU: Ce v-a determinat să urmați cercetarea viței de vie? Am înțeles că sunteți autorul a 59 de lucrări științifice, naţionale şi internaţionale. Dar ați scris și câteva cărți științifice în acest domeniu, care sunt acestea?

Sergiu Ștefan GORJAN: Pentru o cunoaștere cât mai riguroasă și mai bună a viței de vie, fiind pasionat de cercetarea și inovarea viticolă, pot să spun că fără cercetare în toate domniile nu putem exista și dezvolta ca țară. Vreau să aduc contribuții cât mai bune în sectorul viticol și să fiu mereu angrenat în slujba cercetării științifice.

În prezent sunt autor a 3 cărți, iar în 2 sunt colaborator, toate de specialitate viticolă.
„Podgoria Drăgăşani – Aspecte monografice şi de tradiţii”, 2016 - Editura Alma, Craiova ;
„Evaluarea resurselor genetice de viţă de vie în podgoria Drăgăşani”, 2017 - Editura „Alma”, Craiova.
„Sâmbureşti - O Podgorie Binecuvantată",2022 - Editura „Antim Ivireanul”, Râmnicu Vâlcea.
„Colecţia de Germoplasmă viticolă Drăgăşani” – Aurel Popa, Bogdan Ion Trușcă, Cătălin Traian Genoiu, Sergiu Ștefan Gorjan, Raluca Iuliana Popescu, 2023 - Editura „Aius”, Craiova.
„Soiuri de viţă de vie autohtone tezaurizate la Drăgăşani” – Aurel Popa, Bogdan Ion Trușcă, Cătălin Traian Genoiu, Sergiu Ștefan Gorjan, Raluca Iuliana Popescu, 2024 - Editura „Aius”, Craiova.

Anul trecut am întâlnit un înger pământean; o femeie care părea venită dintr-un ținut al blândeții și al luminii, cu o noblețe rară, cu o delicatețe care vindecă și cu acea frumusețe interioară prin care omul se simte văzut, înțeles și primit fără mască. Sunt oameni frumoși, talentați, educați, dar, din când în când, apare câte un suflet care adună în el toate aceste daruri și le poartă cu o smerenie atât de firească, încât prezența lui rămâne cu tine mult după ce clipa a trecut. Așa am simțit-o pe Angelica Ganea.

Într-o lume în care mulți se grăbesc să fie remarcați, ea are darul mai adânc de a-l vedea cu adevărat pe celălalt. Te primește așa cum ești, te ascultă cu inimă întreagă, te înțelege, te ridică și îți amintește că adevărata frumusețe a omului vine din ceea ce poartă înlăuntru. Angelica nu este aparte numai prin voce, ci și prin felul în care și-a transformat harul într-o lucrare deplină. Cântă, compune, scrie, creează și oferă din sine cu o generozitate rară. În tot ceea ce face se simt finețea firii, seriozitatea interioară și credința în puterea artei de a alina și de a înălța.

Născută în România și trăind astăzi în Canada, Angelica Ganea și-a urmat drumul artistic cu discreție, statornicie și o eleganță firească. A lansat albume, a scris cărți, a compus, a înregistrat și a clădit, pas cu pas, un univers creator care îi poartă amprenta. De la „Remember Who You Are” la „Sacred”, „Christmas” și „I Believe”, de la „Habits Rule You” la „Iubirea îți dă aripi de lumină”, iar mai nou la „Love Is Light” și „Aripi de lumină”, parcursul ei vorbește despre continuitate, muncă și credință în ceea ce creează. Muzica ei se regăsește pe YouTube, în videoclipuri, în înregistrări de suflet și în întâlniri live cu publicul, acolo unde vocea nu mai este doar interpretare, ci prezență. În proiectul internațional „We Will Overcome”, realizat împreună cu Giuseppe Mileto și cu participarea a 48 de artiști din 40 de țări, s-a văzut încă o dată deschiderea ei spre o artă care unește și poartă speranță.

Italia este o țară îndrăgită de români, iar foarte mulți dintre ei au ales să locuiască acolo, aducându-și aportul la dezvoltarea societății italiene, fără însă a uita România.

Am avut un dialog interesant cu Alexandra Firiță, o doamnă plină de sensibilitate, care scrie, publică și transmite prin creația sa o părticică din acest suflet frumos românesc.

În 29 martie anul acesta, aveam să ofer ascultătorilor Radio ProDiaspora și ai emisiunii „Esențe Culturale”, al cărei redactor sunt și care se difuzează duminica, de la ora 11:00 (ora României), un interviu plin de sensibilitate, pe care mi l-a oferit Alexandra Firiță, poetă româncă stabilită în Italia.

Deși vine din domeniul medical, a descoperit poezia ca pe un remediu de vindecare a sufletului. Am să vă redau un fragment din dialogul purtat.

Cristina Oprea: De unde vine inspirația dumneavoastră pentru poezie?

Alexandra Firiță: Este o întrebare pe care mi-am pus-o de multe ori. Inspirația mea vine din viața de zi cu zi, din realitatea care este prezentă în noi și care ne creează emoții și sentimente, pe care le stocăm în creierul nostru sub formă de amintiri. Aleg imagini care mi-au imprimat o puternică reflecție asupra vieții, asupra relațiilor umane și a problemelor importante ale societății.

Încerc să văd mereu dincolo de imagini, căutând semnificații și mesaje ascunse sau simbolice, care îmi dau posibilitatea de a mă înțelege pe mine și lumea din jurul meu.

Și, legat de această lume din jurul meu, aș vrea să vă spun câteva cuvinte și despre activitatea mea, pe care am început să o desfășor în România încă din anii liceului, dar mai ales după anul 2000. În acea perioadă am frecventat un grup de scriitori și poeți locali din Bolintin Vale, județul Giurgiu, cu care am fondat o asociație culturală numită „Dimitrie Bolintineanu”, deoarece în localitatea noastră s-a născut poetul și patriotul Dimitrie Bolintineanu.

Ulterior, aceasta a devenit o asociație pentru cultură și tradiție istorică, care deține o editură și o revistă și are o activitate foarte bogată și apreciată la nivel național.

În Italia m-am alăturat unei alte grupări culturale și am înființat o asociație culturală numită „Oficina Bunelor Idei”, pe care o frecventez din 2017. În cadrul acesteia desfășurăm numeroase activități frumoase, de la lecturi scenice și expoziții de tablouri, până la alte proiecte culturale, toate realizate cu multă bucurie și pasiune.

Cristina Oprea: În cadrul asociației sunt numai români sau și italieni?