În urmă cu câţiva ani, binecunoscutul eminescolog Dan Toma Dulciu scria pentru prima dată despre „peniţele Eminescu”, într-un articol însoţit, printre altele, şi de o imagine reprezentând cererea de patent depusă de producători. Potrivit autorului, aceasta constituie „prima marcă de comerț „Eminescu”, înregistrată de Iancu Şaraga şi Sigmund Schwartz, pentru comercializarea penițelor Eminescu. Conform Jurnalului 7277/1914, se acordă dreptul de a se folosi numele poetului pentru „penițe patent Eminescu”, marcă reîntabulată la OSIM, în anul 1932”[1].

Recent, pe o reţea de socializare, a fost scoasă la vânzare o cutie cu câteva „peniţe Eminescu”, prilej cu care au fost postate mai multe fotografii, atât cu ambalajul, cât şi cu peniţele aferente.

Aşa cum se poate constata din imaginea publicată în articolul domnului Dan Toma Dulciu, potrivit Procesului Verbal întocmit cu ocazia solicitării cererii de patent rezultă că „Astă-zi, 28 noiembrie 1914, s'a presentat Dlor Iancu Şaraga şi Sigmund Schwartz, cerând cu petiţia înreg. la N. 12215/914, întăbularea presentei mărci de fabrică. În consecinţă, conform Jurnalului N. 7277/914, s'a alipit un exemplar în registrul respectiv la fila N. 205/1”.

Iancu Şaraga, născut în 1876, în binecunoscuta familie de librari (tatăl său, Natan, fiind văr primar cu fraţii Samoil, Elias şi Aizic Şaraga), a urmat calea înaintaşilor, intrând de foarte tânăr să înveţe profesiunea în librăria „Fraţii Şaraga“ din Iaşi. În 1894 acesta a plecat la Bucureşti, pentru a conduce alături de Aizic, cel mai tânăr dintre fraţii Şaraga, sucursala din Capitală a Librăriei „Şaraga”, librărie situată pe strada Fântânei, aproape de Liceul „Sf. Sava”.

Primăria Municipiului București (PMB), prin Biblioteca Metropolitană București (BMB), marchează Ziua Culturii Naționale printr-o serie de evenimente speciale organizate miercuri 15 Ianuarie, în toate filialele sale. Sub tema principală „Traseul literaturii vii”, inițiativa le oferă bucureștenilor ocazia de a descoperi diversitatea culturală printr-un parcurs interactiv ce conectează cele 29 de filiale ale BMB.
Fiecare filială BMB devine, pentru o zi, un spațiu interactiv dedicat unei teme culturale distincte. De la poezie și artă, până la muzică și literatură, participanții vor avea ocazia să descopere elemente surpriză, să participe la ateliere creative, lecturi publice, miniconcerte sau expoziții tematice.
Traseul literaturii vii este mai mult decât o simplă explorare a filialelor. Este o călătorie culturală ce încurajează dialogul în jurul valorilor artistice și literare, conectând comunitatea la moștenirea noastră culturală.
„Ziua Culturii este un prilej extraordinar de a celebra arta, literatura și creativitatea. Prin Traseul literaturii vii, dorim să oferim publicului nostru o experiență de neuitat, în care fiecare pas aduce o nouă descoperire culturală”, a declarat Ramona Ioana Mezei, Directorul General al Bibliotecii Metropolitane București.
Programul evenimentelor din cadrul Traseului literaturii vii include:
La Sediul Central vor fi amenajate stații interactive cu tematici diverse:
În prima parte a zilei, de la ora 09:00, copiii clasei a II-a de la Școala Gimnazială „Tudor Arghezi”, Profesor Învățământ Primar Georgeta Șerban, sunt invitați să participe la sesiuni de lectură, ghidate de bibliotecarii BMB și la ateliere interactive cu teme culturale.
De asemenea, bibliotecarii noștri le-au pregătit o surpriză: o piesă de teatru bazată pe o operă clasică din literatura română, susținută de Trupa de Teatru „Licurici” a BMB, singura trupă de teatru a unei biblioteci publice.
Seara, începând cu ora 17:30, eleganta sală „Auditorium” se transformă într-o mașină a timpului muzicală, unde artiștii proiectului „Opera la Bibliotecă” vor susține un spectacol extraordinar dedicat Zilei Culturii. Soliștii îndrăgiți ai Operei la Bibliotecă, Daniela Ciociea, Stephanie Radu, Alin Stoica, alături de invitata specială Mihaela Anghel și pianistul Cosmin Pătrana vor interpreta pagini de mare popularitate ale unor creatori români precum: Mihai Eminescu, Ciprian Porumbescu, Șerban Nichifor, Sabin Pautza, Gherase Dendrino, Marcel Dragomir.

EXPOZIȚIA: AMINTIRI DIN JUNIMEA

De Ziua Culturii Naționale, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad, împreună cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași și Asociația „Patrimoniu pentru Comunitate” vă invită la vernisajul expoziției „Amintiri din Junimea”.
În fiecare an, începând cu 2011, este sărbătorită cultura și patrimoniul literar românesc la 15 ianuarie, data de naștere a poetului național Mihai Eminescu, în semn de prețuire pentru contribuțiile acestuia la îmbogățirea literaturii și dezvoltarea culturii poporului român.
Prin intermediul acestei expoziții, vizitatorii vor fi invitați să se apropie de perioada în care, la Iași, a activat „Junimea” și să cunoască preocupări mai cunoscute sau mai puțin cunoscute ale unor membri de seamă ai acestei grupări culturale care a avut un rol important în evoluția limbii și literaturii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
Ședințele „Junimii”, ținute de obicei în casa lui Vasile Pogor, astăzi muzeu, sau acasă la Titu Maiorescu, uneori și la Iacob Negruzzi, erau prilej de întâlnire și de citire a lucrărilor proprii, de dezbatere și selecție a textelor care urmau să fie publicate în paginile revistei „Convorbiri literare”, înființate în anul 1867. În „Epoca marilor clasici”, cum a rămas consemnată în istoria literaturii române perioada „Junimii”, s-au afirmat valoroși scriitori ca: Mihai Eminescu și Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.
Alături de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp și Theodor Rosetti, întemeietorii Societății, alți importanți oameni de cultură ai vremii s-au făcut remarcați prin prelegerile susținute sub genericul „prelecțiuni populare”, adevărate lecții de retorică, având tematică diversă, la care participa un public select și cultivat.
Pornind de la vestita lampă a „Junimii”, primită de Mihai Eminescu de la Vasile Pogor, în perioada când fusese găzduit în locuința proprie – „casa cu ferestre luminate”, expoziția va cuprinde bunuri culturale, în original și cópii, din patrimoniul MNLR Iași (fotografii, manuscrise, cărți, obiecte personale, cele două „tablouri” ale societății – din 1873 și 1883), ce amintesc pe unii dintre junimiștii reprezentativi și fac trimitere la Iașul din perioada „Junimii”. Procesele-verbale ale ședințelor ținute de Societatea „Junimea” la Iași, în perioada 1865-1873 și transcrise de A. D. Xenopol în Jurnalul Junimii, vor fi prezentate în format digital, cu fundal sonor în care va fi spusă povestea acestor „prescripte verbale”.
În cadrul evenimentului va avea loc un moment artistic sub genericul „Luceafărul”, susținut de trupa de teatru YES a Centrului Educațional YES Bârlad, coordonator actrița Ramona Ananie, manager Anca Sandu.

Evenimentul va avea loc în 15 ianuarie 2025, ora 17.00, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad, din strada Vasile Pârvan, nr. 1.
Curator: muz. Lăcrămioara Agrigoroaiei, Muzeul Național al Literaturii Române Iași;
Invitat: muz. Liviu Apetroaie, Muzeul Național al Literaturii Române Iași;
Coordonator eveniment: bibl. Valentina Mureșan, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad.

Accesul publicului este gratuit!
Vă așteptăm cu drag!

În lumea cinematografică, premiile reprezintă recunoașterea muncii și a talentului unui artist. Unul dintre cele mai prestigioase premii este Globul de Aur, care celebrează excelența în filmele și serialele de televiziune. În acest context, victoria actorului american de origine română, Sebastian Stan, la Gala Globurilor de Aur din 2025, pentru rolul său din filmul A Different Man, reprezintă nu doar o reușită personală, ci și un moment de mândrie pentru România.
Sebastian Stan, cunoscut pentru rolurile sale în producții de amploare precum Captain America sau Avengers, a dovedit, prin interpretarea sa din A Different Man, că este capabil să aducă pe marele ecran o gamă variată de emoții și complexitate. În acest film, Stan a fost apreciat pentru performanța sa în rolul unui bărbat care trece printr-o transformare fizică profundă, iar aceasta i-a adus recunoaștere internațională.
Ceea ce face acest premiu cu atât mai special este faptul că, în discursul său de acceptare, Stan a demonstrat o profundă legătură cu rădăcinile sale românești. După ce a mulțumit echipelor care au contribuit la realizarea filmului și părinților săi, artistul a încheiat cu un mesaj emoționant: „România, te iubesc.” Aceste cuvinte, rostite în limba maternă, au rezonat nu doar cu publicul românesc, ci și cu fanii de pretutindeni, subliniind faptul că, indiferent de carierele internaționale și de succesul obținut pe marile ecrane, Stan nu a uitat niciodată de originile sale.
Sebastian Stan s-a născut în România, într-o familie de artiști, iar în anul 1994, la vârsta de 12 ani, s-a mutat în Statele Unite, împreună cu familia sa, pentru a-și continua studiile și a-și construi cariera. Chiar și în ciuda unui început de viață mai dificil, Stan a reușit să își construiască o carieră de succes în Hollywood, iar acum, cu acest Glob de Aur, își aduce un omagiu nu doar muncii sale, ci și originilor care l-au format.