Săptămâna filmului românesc la Seghedin / Román Filmhét Szegeden, organizată de Institutul Cultural Român de la Budapesta și Filiala Seghedin, în parteneriat cu Cinematograful Belvárosi Mozi din Seghedin, aduce în premieră o serie de producții cinematografice românești dintre cele mai recente și premiate în ultimii doi ani.

Proiecțiile vor avea loc la Cinematograful Belvárosi Mozi din Seghedin, în perioada 15 – 18 octombrie 2024.Programul va include peliculele:Nasty,regia Tudor Giurgiu, Cristian Pascariu, Tudor D. Popescu (2024); Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii, regia Radu Jude (2023);Boss, regia Bogdan Mirică (2023);MMXX, regia Cristi Puiu (2023).

Proiecțiile vor avea loc în limba originală, cu subtitrare în limba maghiară.

Program:

1. Marți, 15 octombrie, ora 17:00 - Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii (2023, r. Radu Jude, 2h 43m)

Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii este un road-movie în care Angela (Ilinca Manolache) traversează un București aglomerat și ostil. Este și o dramă despre un bărbat (Ovidiu Pîrșan) rămas paralizat în urma unui accident de muncă. Este și o comedie despre realizarea unui film de protecția muncii. Și o satiră despre noul capitalism românesc, în care își face apariția strănepoata lui Goethe, jucată de Nina Hoss. Și un film de montaj, unde imagini din Angela merge mai departe de Lucian Bratu intră într-un dialog cu imaginile din prezent. Plus un avatar digital, câteva citate, anecdote și muzică pentru toate gusturile.

2. Miercuri, 16 octombrie, ora 17:00 - Boss (2022, r. Bogdan Mirică, 2h 6m)

Institutului Cultural Român de la Madrid participă pentru al treilea an consecutiv la un festival de film european în orașul Segovia, sub umbrela EUNIC Madrid și în colaborare cu Fundación Valsaín Para la Promoción y Defensa de los Valores Democráticos (Fundația Valsaín Pentru Promovarea și Apărarea Valorilor Democratice). Sub denumirea FESCIVAL - Festival de Cine Europeo y Valores Democráticos (https://fescival.com/), evenimentul are în primul rând valoare didactică, dincolo de dimensiunea sa europeană și se desfășoară în Segovia și în localitatea istorică La Granja de San Ildefonso, în perioada 15-23 octombrie 2024.

Peliculele sunt difuzate în versiune originală, cu subtitluri în limba spaniolă, în cadrul a două categorii: Secțiunea Oficială și Secțiunea Tineri și Copii. Participă 39 de filme din 17 țări, cu un total de 48 de proiecții.

Filmele românești vor fi proiectate în Secțiunea Oficială, la Segovia:

- MMXX, r. Cristi Puiu (2023, 160`) – Cinema Artesiete, 17 octombrie;
- Libertate, r. Tudor Giurgiu (2023, 109`) – Cinema Artesiete, 17 octombrie;
- Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii/ No esperes demasiado del fin del mundo, r. Radu Jude (2023, 163`) – Cinema Artesiete, 19 octombrie;
- Străjerii Deltei/ Centinelas del Delta, r. Liviu Marghidan, 2021 – Centru de creație La Cárcel, 19 octombrie.

Proiecțiile sunt urmate de discuții și colocvii cu studenții pe marginea filmelor vizionate.

În paralel au loc prezentări, mese rotunde, sesiuni de masterclass și un cineforum. Una dintre aceste mese rotunde este dedicată legăturii dintre Maria Zambrano și Emil Cioran și este susținută de poeta Marifé Santiago Bolaños, doctor în filozofie la Universitatea Complutense din Madrid, alături de J.M. Mouriño, regizorul documentarului María Zambrano y el Método de los claros (pe 21 octombrie, la Universidad de Valladolid).

***

ICR Madrid a fost printre inițiatorii Festivalului de film european în orașul Segovia în 2022, sub umbrela EUNIC Madrid și în colaborare cu Fundación Valsaín Para la Promoción y Defensa de los Valores Democráticos (Fundația Valsaín Pentru Promovarea și Apărarea Valorilor Democratice). Sub denumirea FESCIVAL - Festival de Cine Europeo y Valores Democráticos, evenimentul are în primul rând valoare didactică, dincolo de dimensiunea sa europeană, datorită colaborării cu universitățile din Segovia (IE University și UVA) care includ teme bazate pe filmele propuse în festival în programul activităților didactice și oferă spațiile proprii pentru proiecții și activități colaterale.

Kristjan Järvi, muzician cu nume de mare rezonanță, va conduce concertele de joi, 17 octombrie şi vineri, 18 octombrie, din stagiunea simfonică 2024-2025 a Filarmonicii George Enescu. Kristjan Järvi provine dintr-o familie de mari dirijori: tatăl său, Neeme și fratele său mai mare, Paavo de află frecvent la pupitrul celor mai renumite orchestre din lume.
„Kristjan Järvi şi-a câștigat o reputație drept unul dintre cei mai înțelepți și mai inovativi creatori de programe muzicale de pe scena clasică” (Reuters). În calitate de dirijor, evoluează pe cele mai mari scene internaționale, având o perspectivă nouă asupra marelui repertoriu (de la Wagner la Ceaikovski), fiind totodată familiarizat cu muzica unor Steve Reich și Radiohead.
A fondat compania de producţie Sunbeam Productions, cu al său ansamblu muzical Nordic Pulse, precum şi formaţia de hip-hop-jazz din New York, Absolute Ensemble; în acest context, împreună cu Baltic Sea Philharmonic, Kristjan creează o nouă paradigmă prin performance-ul multi-senzorial Xperiences. De asemenea, la sfârșitul anului 2020, Kristjan a fondat o nouă casă de discuri: „nEscapes”, prin care, pe lângă distribuția de muzică online, oferă artiștilor propriile sale „nEscapes Lounges” drept un nou format de ascultare a muzicii.
Kristjan Järvi colaborează la nivel internațional cu personalități de prim rang ale scenei muzicii și filmului. A compus muzică pentru prestigiosul serial Babylon Berlin al lui Tom Tykwer şi a înregistrat peste 60 de albume, printre care se numără coloane sonore hollywoodiene precum Cloud Atlas, Sense8, A Hologram for the King.
Programul debutează cu Aurora, o piesă pentru orchestră semnată de Kristjan Järvi, pe care muzicianul, acum în ipostază de compozitor, o descrie drept lucrarea cu cea mai mare încărcătură personală de pe albumul său Nordic Escapes: o lumină fermecată ce te poartă înspre nordul uluitor şi plin de speranță.
În continuare, Vlad Stănculeasa va evolua în calitate de solist, interpretând celebrul Concert în mi minor pentru vioară şi orchestră, op. 64 de Felix Mendelssohn. Trăsături atât de caracteristice lui Mendelssohn - limpezimea de factură clasică, suavitatea melodică, rafinamentul emoţiei romantice, îmbrăcate toate în haina bunului gust - fac ca partitura să rămână până astăzi o piatră de temelie în literatura pentru vioară.
Violonistul Vlad Stănculeasa s-a născut la Craiova în 1984. A urmat Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti şi s-a perfecționat la Academia de muzică „Yehudi Menuhin” din Gstaad cu Alberto Lysy şi Liviu Prunaru și la Conservatorul din Lausanne cu Pierre Amoyal. Este laureat al unor concursuri internaţionale importante, precum „George Enescu”, „Renata Molinari”, „Valsesia Musica”.

Biblioteca Academiei Române lansează marţi, 15 octombrie 2024, ora 11, în Aula Academiei Române, monografia “Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919 - 1947”. Vor lua cuvântul acad. Ioan – Aurel Pop, președintele Academiei Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române.
În anul 2022 a fost editat primul volum al Istoriei Bibliotecii Academiei Române 1867 - 1885, în care au fost prezentaţi primii 17 ani ai instituţiei. După un an, în 2023, au fost lansate alte trei volume, corespunzătoare perioadei 1886 – 1918 în care Biblioteca Academiei Române a înflorit, graţie rolului marelui cărturar Ioan Bianu. Bibliografii şi cercetătorii Bibliotecii au trudit cu multă pasiune şi profesionalism, astfel încât în doar un an încă trei volume (perioada 1919 – 1947) au văzut lumina tiparului, în total fiind publicate şapte volume, cu peste 500 de pagini fiecare, în doar doi ani.
Apariţia acestei vaste lucrări se datorează, aşa cum menţionează şi acad. Ioan – Aurel Pop, “proiectelor inginerului Nicolae Noica, actualul director general al Bibliotecii Academiei, membru de onoare al Academiei Române și neobosit căutător al tainelor trecutului. Reînviind istoria Bibliotecii și cinstind memoria antecesorilor săi, începând cu Ioan Bianu, părintele Bibliotecii și savantul care a stârnit admiraţia lumii intelectuale de la București, profesorul Nicolae Noica ridică un imn de glorie către cei care binemerită de la noi, urmașii. Această istorie este ea însăși un monument de cultură, pentru că aduce în faţa publicului tot tezaurul cultural al naţiunii române, așa cum se păstrează el în „Panteonul Cărţii” numit Biblioteca Academiei Române.”
Partea I trece în revistă, în afară de conturarea personalităţilor celor trei directori, contextul istoric în care au activat Academia și Biblioteca ei, adică viaţa politică într-o ţară și într-o lume frământate (începând cu deceniul al patrulea al secolului al XX-lea) de confruntarea dintre fascism și comunism. Se trec în revistă colecţiile, Fondul de Periodice și Fondul de Carte. Partea a II-a este destinată fondurilor de Manuscrise, Carte românească și Carte rară, iar Partea a III-a întregește zestrea cu Stampe, Fotografii, Hărţi, Muzică și Cabinetul de Numismatică.

Contact: Biblioteca Academiei Române, Compartiment Comunicare, Relații Publice, Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.