„Noblețea Înaintașilor e noblețea noastră!
Apărându-le memoria ne apărăm pe noi.
Noi suntem prelungirea lor în istorie, așa
cum urmașii vor fi prelungirea noastră!”
(Artur Gabriel Silvestri)

MIHAIL EMINESCU e Strălucirea lucirilor sale naționalist-creștine, astralo-sonore, jurnalistice, metafizico-mistice, filocalico-profetice ce s-a pogorât peste Dacia Mare și nemuritoare! Din bogatul caier al Memoriei noastre nemuritoare, desprindem prin rugăciune de foc un fir lung de gând alb, îl răsucim într-o cromatică verde, apoi sub aprinderea luminii harului pogorâtor, țesem Icoana Frumuseții Poetului – nepereche, din care se reflectă frumusețea lirică a Dorului său, în lucirile astrale, sonore, metafizice, mistice, filocalice, profetice.

Poetul Nicolae Dabija, un izvor de adevăr și frumos, ne-a prelins un mirific iconostas.
EMINESCU
„Cînd mă gîndesc cît de mult ne iubise izvoarele,/ Și codrii, și doinele ce au fost a-L cunoaște -/ îmi vine să cred că poeții mari își aleg popoarele/ în mijlocul cărora au a se naște.” (Nicolae Dabija, Pe Urmele lui Orfeu – Eseuri, Ed. Hyperion, Chișinău-1990)

Este adevărat că marii Poeți își aleg popoarele, dar la rândul lor, popoarele mari sunt alese de Mântuitorul Hristos – POETUL absolut al Cosmosului, pentru a li se naște Geniile lor lirice! După ce Dumnezeu a săvârșit Creația Sa, prin Fiul-LOGOS, a așezat în seminția Sa, pelasgă, peste Cuvântul ziditor, acoperământul divin al MUZICII, ca să înflorească și să rodească, astfel toată Tracia – Geto-Dacia, ca PATRIE a Profeților, a Poeților, a Filosofilor, mustind o Filosofie a Muzicii și o Muzică a Filosofiei, iar împreună un TĂRÂM serafic al POEZIEI mistico-religioase. Atunci spre Acum, Acolo spre Aici, în toată TRACIA Mare s-au născut, renăscut Marii Poeți ai omenirii (pe care grecii-traci și i-a asumat smerit în pantheonul lor n.a.): Orfeu, Musaios, Homer, Empedokles, Eschil, Esop, Euripides, Sophokles, Hristos, Pavel, Cotis I, Sapho ș.a.

„Să smulg un sunet din trecutul vieții,
Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri”
Mihai Eminescu

MIHAI EMINESCU afirma că „Nici o literatură puternică, sănătoasă, capabilă să determine spiritul unui popor, nu poate să existe decât ea însăși determinată la rândul ei, de spiritul acelui popor, întemeiată adică pe baza largă a geniului național… Fără îndoială, există talente individuale, dar ele trebuie să între cu rădăcinile în pământ, în modul de a fi al poporului lor, pentru a produce ceva permanent.”

Luceafărul poeziei romantice universale considera că menirea creatorului e aceea de a îmbogăți patrimoniul cultural: „Cu izvoare ale gândirii și cu râuri de cântări”. Înrudit cu muzicalitatea proprie sufletului său, atmosferă muzicală indispensabilă liricii adevărate – anticipând simbolismul – EMINESCU este un poet romantic – plastic prin imaginile vizualo - cromatice, dar și muzical prin rimele interioare, prin verbele onomatopeice, prin imaginile auditive și nu numai.

În poezia sa cuvintele sensibilizate, cum cerea Maiorescu, sonurile și culorile se integrează într-o trinitate. Cuvintele, sonurile, culorile au puterea de a evoca, de a reproduce senzații similare. Ele vorbesc, cântă, desenează, creează un limbaj pe care talentele sensibile îl înțeleg, transformându-le apoi în noi creații, de data aceasta, pentru noi, - muzicale.

POEZIA și MUZICA au mișcări vibratoare de aproape aceeași frecvență. CUVÂNTUL poate vibra în acord cu sunetul muzicii, iar Muzica poate exploda cu intensitatea unui cuvânt. Ambele fac parte din familia nemuritoare a Artei.

Criticul Tudor Vianu remarca nu doar valoarea inestimabilă a creației eminesciene, ci și muzicalitatea poeziilor: „citindu-l, lăsându-se pătrunși de puterea răscolitoare a CÂNTECULUI lui, românii au dobândit conștiința de a fi dat lumii întregi, literaturii universale, pe unul din cei mai mari poeți ai ei. (…) Pășim deci alături de Eminescu în luptele zilei de azi.”*

Spectacolul prezintă lieduri pe versurile poetului Mihai Eminescu, interpretate de soprana Arlinda Morava, atașatul cultural al Albaniei la București, artista de naționalitate albaneză care a interpretat creațiile lui Mihai Eminescu pe scenele europene. De asemenea, tânărul artist Darius Moisa, elev al Liceului de Muzică Tudor Ciortea din Brașov, va susține interpretări, iar cei doi artiști invitați vor fi acompaniați de pianista Adriana Alexandru.
Opera literară a poetului va fi adusă în scenă prin momentele pregătite cu minuțiozitate de elevi din cadrul Colegiului Național "Dr. Ioan Meșotă", respectiv Băloș Ioana Teodora, Friciu Andreea, Ilie Alexia Ștefania, Taus Cristian Mihai și Teanc Ștefania, coordonați de profesorul Camil Ionescu. De asemenea, elevi din cadrul Colegiului Național Unirea, precum Vlad Țigănuș, Matei Vera, Timeea Stroie și Daria Bujor (Colegiul Antipa), coordonați de profesorul Claudiu Horjea, vor participa, alături de trupa de teatru ECOSCENA din cadrul Colegiului Național Economic Andrei Bârseanu, compusă din Elena Apostolache, Andreea Coteanu, Matei Hateș, Maria Radu, Cristina Munteanu, Evelyna Stanciu, Rareș Pantaziu, Melania Fedorneac și Denisa Pop, coordonați de doamnele profesoare Eugenia Moarcăș, Mihaela Tulbure și Gabriela Buzescu.
"Scopul evenimentului este să aducem un omagiu celui mai mare poet român, Mihai Eminescu, care a adus o contribuție semnificativă la cultura românească, lăsând în urmă un tezaur nestemat ce nu trebuie să fie uitat. Mihai Eminescu este, pentru noi, expresia cea mai frumoasă a identității naționale, iar în recunoașterea faptului că nu poate exista cultură fără educație, am invitat elevii din liceele brașovene să ni se alăture în acest proiect. Le mulțumim din suflet pentru că au răspuns cu entuziasm și s-au implicat cu drag și profesionalism.
De asemenea, dorim să exprimăm sincerele noastre mulțumiri Operei Brașov pentru sprijinul generos acordat și pentru găzduirea oferită. Prin colaborarea noastră strânsă, dorim să facem din acest eveniment unul cu adevărat deosebit, pe măsura importanței marelui poet Mihai Eminescu. Împreună, cu pasiune și dedicare, creăm un cadru propice pentru a sărbători cu demnitate și reverență această aniversare" - a declarat cu entuziasm organizatoarea Elena Moisa, președinte al Asociației Culturale ART RESPECT.

Adriana Gabrian revine în Stagiunea de marți seara cu un program ambițios alcătuit din lucrări de Beethoven, Enescu și Ceaikovski. Tânăra violonistă este studentă în Augsburg/Germania, la clasa prof. Petru Munteanu. Talentul și calitățile sale deosebite sunt certificate de premii naționale și internaționale, printre cele mai recente numărându-se premiul 5 la concursul internațional Kloster Schöntal/Germania si premiul 1 la concursul internațional Ohrid Pearls/Macedonia.
De-a lungul anilor Adriana Gabrian a primit numeroase burse de studiu în Germania, SUA, Elveția, Albania, China… Tânăra violonistă are o frumoasă activitate concertistică și este un membru activ în cadrul mai multor formații camerale si orchestrale, precum Filarmonica din Augsburg, Filarmonica Würth, ESYO, Orchestra Luigi Cherubini, Orchestra de Camera Concertino. Din 2019 este bursiera a fundației Thomas J.C. und Angelika Matzen din Hamburg, care i-a oferit posibilitatea de a cânta pe vioara François-Louis Pique Paris 1820.
Eliza Puchianu a absolivit studiile de licență în 2015 la Academia Regală de Muzică din Irlanda/Dublin și este câștigătoare a Yamaha Scholarship for Pianists (2014). Debutul său în Statele Unite ale Americii are loc la Museum of Fine Arts Boston în cadrul stagiunii Sound Bites 2016. Câștigă o bursă integrală în cadrul festivalului de muzică de cameră Harvard Cultural Collaborative și absolvă studiile de master în 2018 la Boston Conservatory, clasa prof. Michael Lewin. Concertele și recitalurile sale au purtat-o pe scene din Haga, Amsterdam, Varșovia, Bielsko, Paris, Veneția, Viena, Vilnius, Bratislava, Padova, Ulm, Traunstein și Las Palmas. Cele mai recente apariții ale sale sunt alături de Cusco Symphony Orchestra, Peru, si Lima Youth Orchestra, Peru (2022).
Marți, 16 ianuarie 2024. Ora 19, Ateneul Român
Stagiunea de marți seara. Recital cameral In memoriam prof. Petru Munteanu
ADRIANA GABRIAN - vioară
ELIZA PUCHIANU - pian
Program
Ludwig van Beethoven - Sonata nr.10 pentru pian şi vioară în sol major, op. 96
George Enescu - Sonata nr. 2 pentru pian și vioară în fa minor, op. 6
Piotr Ilici Ceaikovski - Aria lui Lenski din Evgheni Oneghin
Coproducător Radio România Muzical
Biletele se pot cumpăra
- De la Casa de Bilete a Ateneului Român (Program: Marți - Vineri 12:00 - 19:00, Telefon: 021.315.68.75)
- Online, accesând site-ul www.fge.org.ro - secțiunea „Calendar“.
Stagiunea de marți seara este un proiect care a luat naștere în anul 2008 și este realizat în parteneriat cu Radio România Muzical. A fost creat, în principal, cu intenția de a susține și a prezenta publicului tineri muzicieni români care s-au remarcat în competiții internaționale, sau care se află la studii în străinătate.

Biroul de presă al Filarmonicii "George Enescu"
Tel. +40213146711
www.fge.org.ro