Gențiana GROZA: EPIGRAME PENTRU PANDEMIE

GGEPIGRAMAPOLITICĂ VIRUSATĂ

Virusache, prăpădit,
Peste toate-a năpădit
Și și-a vârât nasul tare
Chiar și la Parlamentare!

EXCEPȚIE ÎN PURTAREA MĂȘTII

De-ți dai masca la o parte
Să fumezi măcar o clipă
Fuuuge virusul departe
Speriat de a ta pipă.

DOI SOȚI INFECTAȚI

A intrat în izolare
Într-o cameră Didina,
Ion, fiindcă-o iubește tare
Izolat e cu... vecina.

Citește mai mult:Gențiana GROZA:  EPIGRAME  PENTRU  PANDEMIE

Cristina HOROTAN: LEACURI PENTRU MINTE (POEME)

HOROTAN C5LEACUL LUI DUMNEZEU

Trimis-a Dumnezeu pe pământ, răvaș
În care ne întreabă: „De ce-i atâta ură?”
Și cum se face oare, că-n al Lui lăcaș
Vin atât de mulți oameni de umplutură?

Și unde-și are locul a vieții mare carte,
Biblia și Scriptura, psalmii și rugăciunea,
Când noi, cităm cu patos scrieri sacre,
Însă purtăm în inimă... doar goliciunea?

Ne naștem fiecare din mamă și din tată.
Și respirăm cu viață, același aer, toți.
Și bem aceeași apă, ce din pământ ni-i dată,
Însă unul cu altul... suntem niște netoți.

EL „fraților” ne zice, în cântările sale,
Și cum „unii pe alții” mereu „să ne iubim”,
Iar pentru noi se pare, că-s doar cuvinte goale,
Ce le spunem din gură, însă nu le simțim.

Citește mai mult:Cristina HOROTAN:  LEACURI PENTRU MINTE (POEME)

Melania RUSU CARAGIOIU : CRĂCIUN - PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC (POEME)

RUSU CARAGIOIU Melania dec2020DIN BĂTRÂNI

Troieneşte-n carpatice genuni,
Troznesc Pietrele Babii pe munte,
Îngheaţă corbul pe cuib.

Lupul miroase spre vale
Fum alb de cătun şi saivan.
Vuiesc sonor, din orga lor, pădurile de brad...
În vatră, în vas de lut
Se face încet fiertura de mei şi berbec.

Se-aude făurarul de arme cum taie,
Limbi roşii de flăcări se suie, coboară
Şi fierul îndoaie...

Pe uşă se svântă, din toamnă, cea blană de urs.
Bolboroseşte în colt mustul bătrân.
Se sperie gerul de larma copiiilor
Ce copca o taie în gheaţă...

Citește mai mult:Melania RUSU  CARAGIOIU : CRĂCIUN - PRAZNIC ÎMPĂRĂTESC (POEME)

Cristina HOROTAN: LACRIMI DE DECEMBRIE (POEME)

HOROTAN Cristina 4MIC(UL)-ROB
(În loc de motto)

Eu nu cutez să mă compar cu marii scriitori din lume
Dar mă întreb cu-atâta jind... ce i-o fi condamnat să scrie?
Pentru că scrisu-i de departe, cel mai curat microb, ce-nvie
Din gânduri, vise sau emoții, din bucurii, melancolie,
Din sângeroase răni pe suflet, sau din colosala furie,
Iar ce rezultă e un strigăt sau un semnal de agonie...
De-i liric, epic sau dramatic, de-i poezie sau eseu,
In toate e un foc ce arde... e darul de la Dumnezeu!

***
POEZIE

Poezia mea-i o poveste, smulsă din realitate
E un cânt, ce din strafundul sufletului razbate.
E un pansament pe rană, tratament de durere,
E o-ntreagă viață-n versuri, adevăr și mistere.

De n-ar fi poezia, m-aș pierde în abisuri
În lupte-ucigătoare, în false paradisuri...
Aș fi poate ca ceilalți, cu lacătul la gură,
Iar capul meu plecat, fără simț și măsură.

Aș da cu pumnu-n masă, m-aș dopa cu pastile,
Mi-aș blestema dușmanii cu poezii ostile,
Aș spune ce nicicând nu mi-aș dori să spun,
Mi-aș construi viața-n baloane de săpun.

Citește mai mult:Cristina HOROTAN:   LACRIMI DE DECEMBRIE (POEME)

Daniel IONIȚĂ: POEME PENTRU VIRUSAȚI

DI APR2019 BDaniel Ioniță din noul volum „Instrucțiuni” Editura ROCART, București 2020

INSTRUCȚIUNI

Voi fi sau nu acasă, când vei reveni.
Supa e-n frigiderul gol – pune-o pe foc.
Un duh de ceapă, hrean şi nişte păpădii –
destul ca să te saturi; sau poate deloc.

Iar tusea... n-ai ce să-i mai faci, dacă persistă;
n-am nicio carte, dar citeşte-o, dacă vrei –
mai ales paginile lipsă, ale lui, sau ale ei –
şi aşteaptă-mă-n sufragerie, dacă mai există.

***

DESPRE CEI VIRUSAȚI, NUMAI BINE!

Despre ei vă vorbesc.
Nu despre cei ce tuşesc;
nu despre cei inseraţi cu tuburi.
Ci despre cei care se înghesuie în primul metrou,
spre serviciu, spre birou
să prezinte rapoarte, să măsoare şuruburi –
cu toţii aşteaptă grăbiţi
răvăşiţi, plictisiţi, istoviţi,
pogorârea capriciului vetust şi crâncen de mâine
ca pe Sfântul Duh, care ar veni dar nu se-ndură.
Cunosc ei bine rutina… şeful, cu masca pe figură
îi va proslăvi condescendent,
cu laudele-ntinse ostentativ pe pâine –
căci şeful însuşi – fiind mascat –
muşcă din felie macabru, sacadat
şi scuipă apoi, mereu previzibil, mereu turbulent.

Citește mai mult:Daniel IONIȚĂ:  POEME PENTRU VIRUSAȚI

Daniel IONIȚĂ: ABORDAREA FILOZOFICĂ ȘI PRACTICĂ A TRADUCERII DE POEZIE DIN LIMBA ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ (O INTRODUCERE)

Daniel Ionita portret de Etienne ReynaudAbstract: Articolul prezintă o introducere în abordarea filozofică și practică a traducerii de poezie din limba română în limba engleză, bazată pe experiența lucrării la o serie de volume[1] dezvoltate și publicate în ultimii zece ani. Articolul nu se dorește a fi exhaustiv, și nu abordează toate elementele care influențează traducerea de poezie din limba română în limba engleză (Pentru aceasta ar fi nevoie de un studiu de doctorat, sau chiar de mai multe!). El reprezintă numai o introducere, concentrându-se asupra unor elemente care au înfluențat mai pregnant (decât altele) abordarea mea, și anume: elementele „domesticării” și „înstrăinării” și ocazionala relație dintre ele, problema redări prozodiei românești în limba engleză, și în final înțelegerea și acceptarea unei loialități împărțite (traducătorul este un agent dublu), dar mai degrabă orientate către țintă. Argumentul meu horticultural… este că deși poemul rămâne „înrădcinat” din limba de origine, el trebuie altoit ca să poată „înflori” în limba țintă!
-------------------
Cuvinte cheie: (3-5), poezie, traducere, domesticare, înstrăinare, prozodie, suplimentare

IONIȚĂ, Daniel, născut la București în 1960 și emigrat la antipozi în 1980, predă cursuri de „Organisational Improvement” la University of Technology din Sydney, Australia. A publicat printre altele volumele „Romanian Poetry from its Origins to the Present” și „Testament – 400 de ani de poezie românească” (Editura Minerva, București, 2019) colecție comprehensivă a poeziei românești de la origini și până astăzi, Este actualul președinte al Academiei Româno-Australiene pentru Cultură.

***

„Pentru a rămâne fidelă, o reinterpretare poetică trebuie să menţină în echilibru estetica, semantica și forma.” – Roman Jakobson (2010)
„…traducerea de poezie [trebuie să lupte în primul rând] pentru obţinerea echivalenţei emoţionale, mai degrabă decât pentru o corespondenţă exactă de ambele părţi” – Jonas Zdanys (2014)

Citește mai mult:Daniel IONIȚĂ:  ABORDAREA FILOZOFICĂ ȘI PRACTICĂ A TRADUCERII DE POEZIE DIN LIMBA ROMÂNĂ ÎN LIMBA...

Cristina HOROTAN: MESAJE DIN PANDEMIE (POEME)

HOROTAN Cristina 2ASERVIȚILOR MĂRUNȚI

Voi, aserviți mărunți, cu școli înalte
Săltați rapid pe scara socială,
Cu măști care de care mai boeme
Purtate peste chipuri impostoare,
Voi, ce jurați să ocrotiți dreptatea,
Și viața, și familia și statul,
Niște mojici abuzatori în toate,
Ce fac orice, dar numai NU dreptate!
Sunt două pături mari în țara asta,
Lingăi ca voi, și noi, oamenii liberi
Neaserviți pe roșu-albastru-galben,
Și suntem fără voi, insurmontabili lideri!
Cu ochelari de cal „luptați” orbește
Pentru statistici puse de fațadă
Manipulând etern rasa umană,
Cu cifre, teatru ieftin și șaradă!

Iar în culise, se distrug destine,
Și nume demne, vieți, familii, vise,

Citește mai mult:Cristina HOROTAN:   MESAJE DIN PANDEMIE (POEME)

Stelian PLATON: ORIZONTURI ȚESUTE CU STELE (POEME)

PLATON Stelian AUG2020A CÂTA RISIPIRE

Un pescăruș cernit pătează bolta moartă,
Degustă cu cioc sur un soare stins în apă
Prin noapte traversează sonuri moi pe clape,
La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate.

Târziu, se-adună zori în straie de hermină,
Din coasta răstignită răsări lumină.
Un madrigal plutea în taina de departe
Precum piciorul sfânt, care venea pe ape.

Iară va fi cină şi iarăşi taină mare
Şi trădătorul altul plătit de alt păgân;
A câta risipire şi grea crucificare,
Mai poţi răbda, Isuse-poporule român?

Citește mai mult:Stelian PLATON:  ORIZONTURI ȚESUTE CU STELE (POEME)

Web Analytics